Republica Moldova face un pas pentru “dezghetarea” relatiilor romano-moldovene

Madalin Necsutu – ZIUA

— Invitarea unui sef al diplomatiei romane la Chisinau, dupa mai bine de doi ani si jumatate de la ultima vizita la acest nivel, este un semn al unui oarecare dezghet in relatiile romano-moldovene, dar stagnarea negocierilor privind semnarea unor tratate importante mentine o stare de tensiune.

Ministrul Afacerilor Externe Lazar Comanescu merge luni in vizita oficiala in Republica Moldova si va fi primit de presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, de presedintele Parlamentului, Marian Lupu si de prim-ministrul Zinaida Greceanii. seful diplomatiei va avea convorbiri cu omologul sau, ministrul Andrei Stratan, precum si cu prim-viceprim-ministrul Igor Dodon, ministrul economiei si comertului. Lazar Comanescu se va intalni si cu primarul general al municipiului Chisinau, Dorin Chirtoaca. Discutiile cu oficialii de la Chisinau “se vor concentra pe perspectivele dezvoltarii relatiilor bilaterale, perspectiva europeana a Republicii Moldova si tematica regionala”, potrivit unui comunicat al Ministerului roman de Externe transmis duminica.MAE roman anuntase anterior ca discutiile de la Chisinau vor viza in mod sigur “stadiul actual al relatiilor bilaterale” si “perspectivele europene ale Republicii Moldova”, dar niciuna dintre parti nu s-a aratat prea optimista in ceea ce priveste posibilitatea semnarii documentelor controversate dintre cele doua tari: Tratatul politic de baza, Tratatul de frontiera si Acordul privind micul trafic de frontiera.

Tratatul de frontiera si Tratatul de baza dintre Romania si Republica Moldova, prioritati pentru Chisinau.

Semnarea Tratatului de frontiera si a Tratatului politic de baza dintre Romania si Republica Moldova sunt doua conditii cerute cu insistenta de catre Chisinau pentru ca relatiile bilaterale sa intre pe un fagas lipsit de asperitati.

Relatiile dintre Bucuresti si Chisinau au fost tensionate mai ales pe parcursul anului trecut. Predecesorul lui Comanescu in fruntea MAE, Adrian Cioroianu, a mers in decembrie 2007 sa inaugureze noul sediu al consulatului roman din capitala moldoveana, dar nu a avut nicio intrevedere cu vreun oficial din tara vecina. Anul 2008 a marcat un dezghet in dialogul diplomatic dintre Romania si Republica Moldova, insa intalnirile care au avut loc intre sefii diplomatiilor de la Bucuresti si Chisinau s-au desfasurat pe teren neutru, in alte tari, in marja unor reuniuni internationale.

La 22 mai, cu ocazia prezentarii prioritatilor mandatului sau, Lazar Comanescu a declarat ca “Romania sprijina apropierea Republicii Moldova fata de UE, in conditiile in care autoritatile moldovene iau toate masurile necesare pentru a indeplini conditiile prevazute” si a spus ca are in vedere o vizita oficiala in Republica Moldova in viitorul cel mai apropiat. In mai putin de o luna, la 11 iunie, planul lui Comanescu se concretizase, fiind stabilita data de 7 iulie pentru mult asteptata vizita oficiala.

In ceea ce priveste semnarea Tratatului politic de baza si a Trataului de frontiera, situatia nu este la fel de certa ca si in cazul spijinirii aspiratiilor europene ale Republicii Moldova. Cele doua documente sunt considerate foarte importante de Chisinau, dar semnarea lor treneaza de mai multi ani, din cauza unor retincente ale partilor care tin de anumite nuante, incepand de la denumirea limbii in care se va spune ca sunt redactate si pana la denumirea propriu-zisa a documentelor. Chisinaul este deosebit de atent, urmarind sa obtina garantii maxime in privinta statalitatii sale.

Presedintele Vladimir Voronin ii ceruse la sfarsitul lunii mai ministrului de Externe moldovean Andrei Stratan sa-l invite pe Lazar Comanescu la Chisinau pentru “a pune lucrurile la punct” in ceea ce priveste tratatul de baza si acordul de frontiera.

Situatia se complicase inca din luna martie. Dupa ce Bucurestiul a propus semnarea unei Conventii privind micul trafic la frontiera, MAE moldovean a declarat ca va accepta aceasta oferta doar dupa ce Bucurestiul va semna Tratatul de frontiera. “Cum putem vorbi despre micul trafic la frontiera, daca nu avem reglementat statutul propriu-zis al frontierei?”, a declarat atunci ministrul moldovean de Externe. Ulterior Chisinaul a propus Bucurestiului includerea intregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, in zona de mic trafic la frontiera, in conditiile in care uzantele interne ale UE stabilesc o zona de 30 de km pentru micul trafic la frontiera.

Intrebat recent daca in cadrul vizitei lui Lazar Comanescu la Chisinau ar urma sa fie semnat Tratatul de frontiera dintre cele doua tari, Andrei Stratan a declarat ca acest lucru se va intampla doar in cazul in care pana in luna iulie Chisinaul si Bucurestiul vor ajunge la o intelegere pe marginea acestui document. “In acest moment nu s-a ajuns inca la o platforma comuna”, a declarat Andrei Stratan.

Observatiile pe marginea Tratatului de frontiera au fost numeroase si din partea diplomatiei romane, inclusiv la cel mai inalt nivel. Fostul ministrul roman de Externe Adrian Cioroianu declara in februarie ca autoritatile moldovene insista asupra includerii in document a unor referinte la Acordul de la Paris din 1947, care, la randul sau, face trimitere la cel din 1940, “care a fost un tratat special si un tratat impus cu forta atunci”.

Comentariile pe marginea acestui subiect facute la sfarsitul anului trecut de ambasadorul Romaniei la Chisinau, Filip Teodorescu, au nemultumit autoritatile moldovene in asemenea masura, incat au dus la expulzarea a doi diplomati romani. “Romania nu poate accepta insistenta partii moldovene de a introduce prevederi si referiri inacceptabile pentru un stat modern european”, afirmase ambasadorul Teodorescu. El a explicat ca partea moldoveana solicita introducerea in acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre Romania si Uniunea Sovietica: “Granita dintre Romania si URSS este granita care a fost convenita intre Romania si URSS in 1940”.

“Pentru toata lumea este insa clar ca in 1940 si pana in 1947 Romania nu a incheiat niciun fel de acord cu URSS in legatura cu o asemenea granita. Deci, e un fals istoric si, daca atunci a fost acceptat, este pentru ca Romania era un stat invins si ocupat si fara posibilitatea de a-si apara interesele sale suverane”, a argumentat ambasadorul Teodorescu. “Este evident ca in anul 2007 acceptarea aceluiasi fals istoric care s-a facut in 1947 ar fi cu totul de neconceput”, adaugase reprezentantul diplomatic al Romaniei la Chisinau, comentarii catalogate de unii observatori drept stangace. Ministrul roman de externe a precizat ulterior ca Romania respecta toate tratatele si acordurile la care este parte, inclusiv Tratatul de la Paris din 1947.

Negocieri prelungite

Acordul de Cooperare dintre Romania si Republica Moldova, numit cu titlul generic Tratat de baza, a fost parafat de ministrii de Externe ai celor doua state in anul 2000, iar in primavara anului 2003 ministrul de externe de atunci al Romaniei a anuntat ca

Bucurestiul este gata sa semneze Tratatul parafat in anul 2000. Tot atunci s-a convenit ca, la nivel de experti, cele doua parti sa definitiveze aspectele formale minore legate de semnarea acestui acord. insa la prima intalnire a expertilor, in vara anului 2003, autoritatile moldovene au venit cu un alt document, care punea in evidenta faptul ca oferta Romaniei de a semna acordul parafat in anul 2000 a primit un raspuns negativ.

Negocierile privind cele doua documente au continuat si in 2008. Un grup de experti moldoveni s-a aflat la Bucuresti la mijlocul lunii mai, pentru negocieri privind regimul frontierei de stat si a tratatului de baza dintre cele doua tari, MAE roman subliniind atunci ca nu a fost abordat subiectul acordului privind micul trafic de frontiera

Totusi, ministerul roman atragea atunci atentia ca nu exista nicio conditionalitate tehnico-juridica intre procesul de incheiere a Acordului privind micul trafic de frontiera si incheierea Tratatului privind regimul frontierei. Rezultatele negocierilor din mai de la Bucuresti nu au avut rezultate concrete, avand in vedere ca, potrivit comunicatului MAE de atunci, “delegatiile si-au prezentat pozitiile si argumentele referitoare la cele doua documente aflate in negociere” convenind ca urmatoarea runda de negocieri sa se desfasoare la Chisinau la o data ce va fi stabilita ulterior.

Ultima vizita oficiala a unui ministru roman de Externe la Chisinau a fost a lui Mihai Razvan-Ungureanu, in februarie 2006, cand Romania se pregatea de aderarea la UE si trebuia sa explice cetatenilor moldoveni de ce este nevoita sa le impuna vize. Vizele si cetatenia au devenit apoi laitmotiv al acuzelor aduse de Chisinau Bucurestiului in ceea ce priveste presupusele intentii expansioniste ale Romaniei.

Fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu a fost la Chisinau la sfarsitul anului trecut, pentru a inaugura noul sediu al Consulatului roman, insa deplasarea sa, care intervenea pe fondul unor relatii bilaterale tensionate, a nemultumit conducerea de la Chisinau si, in consecinta, ministrul roman de externe nu a fost primit de niciun oficial moldovean.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a efectuat o vizita oficiala in urma cu un an la Chisinau, in timp ce ultima deplasare a presedintelui Traian Basescu in tara vecina a avut loc in 2006. Ministrul agriculturii Dacian Ciolos este singurul ministru din Cabinetul Tariceanu care s-a dus in vizita in Republica Moldova, in mai, in decurs de aproape un an.

Relatiile bilaterale au insa sanse sa se imbunatateasca, pentru ca si contextul politic din Republica Moldova capata noi valente pe masura ce se apropie alegerile parlamentare din 2009. Presedintele Vladimir Voronin a declarat la sfarsitul lunii mai, intr-o emisiune televizata, ca noul ministru roman de Externe Lazar Comanescu este o persoana “foarte interesanta, foarte simpatica si foarte realista”. Voronin, care nu mai are dreptul de a candida pentru un nou mandat la conducerea tarii, are ca obiectiv castigarea alegerilor de catre Partidul Comunistilor al carui lider este. Reglementarea conflictului cu Transnistria si un discurs proeuropean sunt atuurile pe care mizeaza in planul politicii externe, asa incat imbunatatirea relatiilor cu Romania ar putea viza mai putin planul unor documente bilaterale cat impartasirea experientei de stat membru UE, mai ales in conditiile in care Bruxelles-ul si Chisinaul trebuie sa stabileasca termenii unui nou document de colaborare. Romania sprijina includerea Republicii Moldova in pachetul oferit Balcanilor de Vest, care asigura relatii premergatoare unei eventuale aderari.

 

sursa

 

4 thoughts on “Republica Moldova face un pas pentru “dezghetarea” relatiilor romano-moldovene

  1. Da oricum atita timp cit rusii tin pretul gazelor si nici NATO niminei nu pot sai impuna retragerea armatei a 14a din Basarabia atunci parctic nu se va rezolva nimic decit cu ajutorul Domnului o “iluminare” a basarabenilor la minte,vb de cei ce nu au ajuns inca prin UE…

  2. Pai da, Constantine, dar daca mass-media e controlata de rusi, iar forta UE este abia daca in crestere, nu ne ramane decat sa asteptam schimbarea generatiilor. Ceea ce este, trebuie sa recunoastem, mult prea trist.
    Oricum, tinerii de vor incadra in viata sociala si vor schimba lucrurile. Altfel nu are cum sa se intample.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.