Rezultatele unui sondaj necesar in regiunea separatista transnistreana si ceva propaganda putinista la Bucuresti

Am participat ieri la evenimentul de anunțare a rezultatelor cercetării întreprinse de Fundația Universitară a Mării Negre, în parteneriat cu CBS-AXA și finanțată de The Black Sea Trust for Regional Cooperation. Am făcut-o în calitate de Program Officer BST, dar și în calitatea mea perenă de cercetător și om în general curios. Iar aceste rânduri le scriu în nume propriu, ca de obicei.

Cercetarea se numește Percepții, atitudini și valori ale populației din stânga Nistrului și a fost coordonată de Tatiana Cojocari, Radu Cupcea și Dan Dungaciu. Iar cei interesați ar fi bine să vadă mai întâi raportul de cercetare și abia apoi să urmărească înregistrarea video de la lansarea raportului. Asta pentru că s-ar putea ca unii dintre spectatorii înregistrării să rămână cu impresii contradictorii sau confuze dacă nu citesc și raportul propriu-zis. De fapt, acesta este motivul principal pentru care scriu acest articol: pentru că mi se pare importantă derularea în sine a cercetării, pe lângă valoarea datelor culese și revigorarea subiectului în spațiul public. Aceasta, chiar dacă nu este o premieră, IDIS Viitorul și Promo-Lex remarcându-se de-a lungul anilor prin multiple activități similare în regiune, este o raritate. S-ar putea să greșesc și vă rog să mă corectați dacă este cazul, dar nici o organizație din România nu a întreprins până acum vreun demers de cercetare în regiunea separatistă transnistreană (rst) de la războiul moldo-rus încoace. Adică de 27 de ani.

Discuțiile au debutat cu o prezentare consistentă a situației din rst, precum și a actorilor principali care o întrețin: administrațiile de la Tiraspol, Chișinău și, bineînțeles, Moscova. Conform actualului deputat Igor Munteanu (expert, cercetător și ex-director al IDIS Viitorul), toate cele 3 părți s-au manifestat ca părtași ai actualei situații obscure și periculoase din regiune, în pofida discursului oficial superficial și pe alocuri fals. Pe urmă a vorbit despre dificultatea cu care se culeg date în regiune. De exemplu, fiecare al doilea respondent chestionat în cercetările IDIS cerea permisiune telefonică de la rperezentantul local al KGB-ului separatist. Apoi despre relațiile foarte bune de afaceri dintre oligarhii de pe cele 2 maluri ale Nistrului. Apoi despre pârghiile pe care R.Moldova le are, dar nu le folosește, pentru a-și recâștiga loialitatea propriilor cetățeni. Despre cum au fost obligați locuitorii rst să voteze pentru partidele de la putere de la Chișinău. Și despre multe altele.

Acesta s-a mai referit la operaționalizarea cinică (deși firească) a cetățeniei moldovenești de către 320.000 (cca 3/4 din totalul populației) de locuitori ai rst, care se folosesc de beneficiile cetățeniei statului lor R.Moldova, dar pe care îl consideră dușman și-l asociază cu războiul și, foarte interesant, cu Uniunea Europeană. Asta în timp ce cca 57% dintre ei și-ar dori o integrare mai mare cu Rusia; iar UE, România, R.Moldova și Ucraina (un alt stat cu aspirații europene) sunt văzute drept amenințări de către cca 70% dintre respondenți. Această situație este un paradox și indică asupra unei societăți închise, cu oameni în general dezinformați și străini de orice valori democratice.

Am fost contrazis în legătură cu această din urmă concluzie chiar de către Vladimir Iastrebciak, fostul ”cum-ar-veni ministru al afacerilor externe al transnistriei”, recunoscut ca atare doar de o altă reprezentantă a regimului separatist, Natalia Scurtul (jurnalistă din rst și militantă pentru independența regiunii). Iastrebciak, o prezență exotică pe la evenimentele publice din România, a spus că nu vede nici o anomalie în contradicțiile relevate de raport, iar locuitorii regiunii știu foarte bine ce înseamnă democrația.

Atât Iastrebciak (etnic ucrainean născut la Tiraspol), cât și Scurtul, se declară vorbitori nativi de limbă rusă, promovează limba rusă drept limbă a locuitorilor regiunii, dar și o anumită identitate transnistreană emergentă. Cu toate acestea, s-au abținut de la comentarii privind forjarea, în viitor, a unei identități și limbi transnistrene propriu-zise, ca la carte. Nici nu e de mirare, având în vedere că cifrele indică asupra unui entuziasm mai mare al locuitorilor rst față de integrarea cu Rusia, decât față de dobândirea unei independențe oficiale și reale. Cauzele sunt evidente și cuprind factori precum depopularea, sărăcia, nesiguranța și lipsa unei perspective clare de viață, în special pentru tineri, așa cum a indicat și cercetarea.

Prezența acestor doi speakeri la eveniment a fost, fără îndoială, scânteia care a provocat o prezență masivă a publicului și care a aprins dezbaterile. Or, ce fel de dezbateri ar fi fost acelea în care toată lumea ar fi fost de acord? Mai mult, publicul din România a avut ocazia să experimenteze live discursul tipic velicorus, cu elemente de propagandă putinistă, girat cumva și de prezența amb. Kuzmin, care s-a aflat în sală fără să ceară cuvântul. Cei doi locuitori ai rst și-au structurat discursul în jurul discursului de început al deputatului Munteanu, astfel încât unii dintre cei prezenți n-au înțeles până la capăt ce au intenționat să transmită inițial, exceptând negarea incisivă și ironică a ceea ce a argumentat Munteanu. În general, ideile purtătorilor de mesaj din rst sunt interesant de urmărit, doar că, în lipsa unor argumente solide, respectiv a unui cadru propice pentru aprofundarea dezbaterii, poate deveni frustrant să-i asculți prea mult. Mai ales pentru cineva care a avut acces la informații, cercetări, educație și care are la dispoziție un aparat critic.

Oricum ai citi rezultatele sondajului, acestea descriu un peisaj sumbru, chiar din perspectiva locuitorilor rst. Fără vreo legătură cu ”influența unor actori străini”, care, nici dacă și-ar propune, n-ar reuși să spargă prea ușor monopolul informațional, economic și politic impus de Kremlin și oligarhii ruși. Iar înrăutățirea stării populației chestionate în cadrul cercetării este cel mai trist lucru. Gândiți-vă fie și la acest lucru: pentru locuitorii rst, ”european” și ”stat de drept” sunt termenele cele mai des asociate cu R.Moldova în timpul chestionării (42%, respectiv 16%). Tragi-comic, nu-i așa?

Mă voi opri aici pentru că oricum n-am cum să acopăr totul. Echipa FUMN, însă a întreprins o încercare demnă de atenție în acest sens. De aceea există raportul și înregistrarea video. Link-urile le aveți mai sus. Sper că v-am provocat curiozitatea să le analizați.

+muzică Limp Bizkit – Head For The Barricade


Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>