Să ne bucurăm, totuşi, am devenit mai liberi

După o îndelungată perioadă în care veştile proaste n-au mai contenit să vină, în mare parte din cauza lăcomiei şi primitivismului rusesc de la graniţa de est, am primit şi o veste bună.

Decizia istorică, pentru că aşa a fost prezentată în presă, dar şi pentru că, fără îndoială, aşa şi este, de a liberaliza regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni, a venit tot din vest. Parlamentul European a devenit, fie şi pentru un scurt timp, instituţia cu cea mai luminoasă aură, contrastând-o de departe pe mult-prea-întunecata aură a Dumei ruseşti.

Observăm că aceste tendinţe contrastante capătă din ce în ce mai multă consistenţă, în mare parte pentru că sunt inderdependente. Adică, piaţa vinurilor din UE s-a deschis pentru că cea din Rusia s-a închis; la fel cum acum graniţele UE s-au deschis pentru că cele ale Rusiei s-au închis, trântindu-le uşa în nas unor categorii de muncitori moldoveni.

Beneficiile concrete ale liberalizării se vor vedea în timp. În primă fază, moldovenii vor călători nestingheriţi în statele UE valorificând destinaţiile turistice, întrucât se estimează intrarea în vigoare a deciziei exact înaintea sezonului estival. Chiar dacă am rămâne la acest nivel al valorificării oportunităţii, tot ar fi bine. Pentru că oricine, indiferent de gradul său de cultură, educaţie, sau deschidere către civilizaţie, tot înţelege ceva din expunerea la noi imagini, informaţii, norme şi beneficii. Îşi poate imagina cineva că un locuitor al satului Popeşti, să zicem, din raionul Briceni, va rămâne indiferent în urma contactului cu civilizaţia vest-europeană? Mă îndoiesc.

Într-un fel sau altul, aproape cu toţii am fost supuşi unei astfel de experienţe, într-un moment sau altul al vieţilor noastre. Aproape cu toţii am trecut graniţa (sovietică sau „independentă”) a statului moldav, spre România, iar apoi, poate, spre alte destinaţii vestice. Cu toţii am simţit, sunt sigur, acea mirare bună, care ne-a făcut să ne întrebăm cine suntem, cine am putea fi, ce putem, ce am putea, cu cine ne înconjurăm, cu cine ne-am putea înconjura. Oricât de închis, frustrat, sau complexat ar fi trecătorul de graniţe spre vest, declick-ul tot se produce. Este un fapt. E drept, unii aleg materialismul capitalist, alţii se complac în plăcerile hedoniste ale occidentului, ceilalţi aderă la valorile valabile ale civilizaţiei europene; iar cei din urmă reuşesc să-şi aşeze viaţa pe făgaşul unui mix din toate acestea, plus atâtea altele. Dar ceea ce contează este că fiecare trecător poate alege.

Spaţiu al libertăţii, inclusiv în sensul proclamat de liberalismul modern, Uniunea Europeană se bazează pe o filozofie simplă şi accesibilă tuturor: omul este ceea ce vrea şi poate să fie. Nici mai mult, nici mai puţin. Europa este un spaţiu în care instituţiile care te apără, care îţi furnizează bunăstare, sau care îţi garantează securitatea, funcţionează. Iar dacă nu funcţionează, există oameni care se ocupă imediat de problemă, pentru a le face să funcţioneze.

Şi totuşi, avem toate motivele să credem că liberalizarea vizelor, chiar dacă oficial doar în scopuri turistice, nu şi de muncă, va genera în viaţa moldovenilor mult mai mult decât nişte impresii frumoase şi întrebări existenţiale. Să ne gândim doar la faptul că până acum, câteva sute de mii bune de moldoveni muncesc (legal sau ilegal) în Uniunea Europeană.

Asta poate însemna trei lucruri importante. Primul, că în mare parte, cei care au avut nevoie să plece, au făcut-o deja, deci nu mai există vreun pericol de „invazie moldovenească”. Al doilea, că puţinii moldoveni care mai lucrează ilegal vor avea un motiv serios de a ieşi din „underground”, respectiv vor putea să-şi legalizeze şederea, să-şi revadă familia. Al treilea, că va creşte încrederea cetăţenilor moldoveni în propriul stat, sporind nivelul investiţiilor în economia republicii, care duce la crearea locurilor de muncă, deci revenirea acasă a celor plecaţi de foarte multă vreme. Iar revenirea moldovenilor reveniţi la europenitate presupune şi dinamizarea socializării cu semenii lor angrenaţi în spaţiul valoric sovietic, ceea ce nu poate însemna decât un lucru bun.

Vezi articol şi aici: Timpul, Unimedia

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>