ucraina tagged posts

Vasile Tarateanu despre nationalismul sovin ucrainean si despre romanii din Nordul Bucovinei

”În  timp ce-n Ucraina tineretul este educat într-un spirit naționalist și idealist ucrainean, la noi nu mai există spiritul românesc și nici susținerea acestuia.”

 

      – Stimate domnule Tărâțeanu, v-aș ruga să vă referiți un pic la viața dumneavoastră, dar și la experiența pe care o aveți în această continuă luptă pentru valorile naționale ale românilor bucovineni.

   Sunt un român care s-a născut după ce pe trupul Țării a fost trasă o frontieră nedreaptă, detrunchiind unele teritorii de la trupul acesteia. Sunt din Sinăuții de jos, fiu de țărani simpli. Până la venirea sovieticilor erau niște gospodari de frunte, având numeroase instrumente agricole, cai, boi și altele asemenea. Am fost mai mulți copii în familie, eu fiind cel mai mare. După absolvirea studiilor medii incomplete din sat am urmat liceul la Cernăuți, având profesori foarte buni. L-aș remarca pe bunul meu prieten, Vasile Levițchi care a fost poet, dar și director. De asemenea merită menționat poetul și prozatorul Vasile Grinciuc, cel care m-a însoțit de la școala din sat până la absolvirea liceului. Am dat cu bine examenele de admitere la Universitatea de stat din Cernăuți, apoi am făcut trei ani de zile serviciul militar, după care m-am întors. Am mai făcut un an de facultate, am trecut la ”fără frecvență”, apoi m-am angajat în calitate de corespondent special. Părinții au dus-o destul de greu, câștigul era unul mizer, chiar dacă munceau ca la ocnă. Țin minte că pe atunci obișnuiau să mai vină și așa-zișii ”distriboci”, în urma cărora podurile rămâneau goale. În familiile cu mulți copii, se obișnuia ca frații mai mari să joace și rolul de părinți ai celor mai mici.

Se ducea foarte greu, în condițiile în care intelectualitatea a fost înlăturată, iar posturile de conducere au fost date unor indivizi vânduți noii ”puteri” care nu aveau nici abilități de conducere și nici dorința de schimba ceva în bine. Mai mult, aceștia îi amenințau pe oamenii gospodari și muncitori din sat. Multe dintre rudele mele au fost deportate în Siberia.

Satul în care m-am născut eu la 27 septembrie 1945, a fost sacrificat la 1775. Acesta, aflându-se la granița dintre Imperiul Austro-Ungar și Moldova, a fost împărțit între acestea două. Mai apoi, în 1940, odată cu venirea armatei sovietice, acesta a mai fost împărțit odată, de data aceasta pe diagonală. Această localitate a avut o soartă deosebit de vitregă, dar în pofida acestui lucru, el a dat personalități importante ale culturii din această zonă, Dumitru Grinciuc și Ilie Tudor Zegrea fiind doar două dintre acestea. Există în sat două școli – una veche și alta nouă. Aceeași situație o pomenim și în privința bisericilor.

Read More

Lansarea lucrării Securitate Societală în regiunea Trilateralei România-Ucraina-Republica Moldova

Astăzi a avut loc lansarea lucrării Securitate Societală în Regiunea Trilateralei România-Ucraina-Republica Moldova. Evenimentul a avut loc în incinta Ministerului de Externe al României, în sala Gafencu. În cadrul evenimentului au fost prezente personalităţi marcante ale vieţii politice şi reprezentanţi ai societăţii civile din cele trei state. Printre aceştia s-au numărat domnii Iulian Chifu, Oazu Nantoi, Oleksandr Sushko, care sunt şi coordonatorii celor trei echipe de cercetători, dar şi ambasadorul Ucrainei în România, domnul Vladimir Yarmolnikov, doamna Răduţa Matache de la MAE român, domnul Viorel Ciubotaru, directorul Institutului European de Studii Politice de la Chişinău şi alţii.

Read More

Alexandru Tărâțeanu: Nu pot să fiu de acord cu scoaterea limbii române din școli!

”Nu pot să fiu de acord cu scoaterea limbii române din școli, precum nu pot fi de acord nici colegii mei sau profesorii. Asta ar însemna să ni se încalce un drept fundamental – cel de a învăța în limba maternă, care este româna.”

  Alexandru Tărâțeanu este un tânăr român bucovinean, elev la gimnaziul românesc și la școala muzicală din Cernăuți. Copil fiind, a avut darul muzicii și și-a urmat vocația astfel încât să ajungă să cânte la cel mai înalt nivel, promovând cultura, muzica populară și totodată pentru a demonstra celor care încă se îndoiesc, că românii din zona Cernăuțiului, cei din raionul Herța, precum și cei din nordul Basarabiei își pot păstra limba, obiceiurile și identitatea în pofida tuturor greutăților la care au fost și sunt supuși în continuare...

Read More

Cine vine acasa? Admiterea la studii in Romania 2008-2009

Iată că am primit în sfârșit minunata și mult-așteptata veste despre metodologia de admitere din acest an pentru învățământul din România.

Toți etnicii români din vecinătatea statului român, dar și cei din diasporă au posibilitatea să-și continue studiile acasă, pe pământ românesc european, fără ca alții să le povestească baliverne despre propria identitate. 

Față de anul trecut, numărul burselor a rămas aproximativ același. Vestea bună constă, însă, în faptul că cetățenii RM vor putea depune dosarele direct la Ambasada României la Chișinău, fără a fi nevoiți să se complice inutil pentru a depune actele în centrele de admitere din statul român.

Așa deci, studiați bine materialele de mai jos, fiți atenți/atente la detaliile enunțate ...

Read More

Presedintele Basescu despre teritoriile romanesti din Ucraina, romanii de pretutindeni si relatia Rusia-NATO – video

sursa_-civic-media.jpg

Aveti mai jos cateva dintre principalele puncte din discursul presedintelui romanilor Traian Basescu din 31 martie 2008:  

·        Politicienii români au negociat cu slăbiciune şi nu au fost în stare să apere interesul naţional. “Nu să te repezi la Kiev să scrii după dictare”.

·        Nu ni se cerea să cedăm lucruri ci să negociem un tratat de bună vecinătate.

·        România susţine ca şi Serbia să înceapă dialogul cu NATO.

·        “Rabd de prea mulţi ani obrăznicia unora care şi-au dat ţara pe nerăsuflate, au lăsat interesul naţional după uşă când au semnat Tratatul cu Ucraina”.

·        “…obiectivul României este să aibă în jurul său numai tări aliate, prietene, nu ca Rusia pentru care ţara noastră era subo...

Read More