romani tagged posts

Militantismul în favoarea Unirii mi-a marcat studenția și, aș putea spune deja, o bună parte a tinereții. La fel s-a întâmplat și în cazul multor altor tineri dintre miile care au avut șansa de a prinde o bursă de studii în România. Situația aceasta este absolut firească, or nici un om cu o minimă educație și cu o elementară logică n-ar putea rămâne rece la faptul că, dincolo de râu, în statul vecin, există o populație de 5 ori mai mare decât cea a republicii tale, care vorbește aceeași limbă, are aceleași tradiții, aceeași istorie și aproximativ aceleași aspirații și valori. Bineînțeles, cei mai mulți din generația mea veneau deja cu o percepție pozitivă asupra României, dar și cu un minim bagaj de cunoștințe despre poporul nostru. Tocmai de aceea, mi s-a părut dintotdeauna firesc militantismul unionist, sau, cel puțin achiesarea la acesta.

Unii dintre noi au ajuns să lucreze în corporații și în mediul privat, alții în instituții de stat, iar ceilalți au profesiuni liberale, de la avocatură până la presă sau medicină. Foarte puțini dintre noi ar putea să fie convinși să-și schimbe atitudinea față de subiectul Unirii, or fiecare s-a obișnuit să-și apere convingerile și să și le argumenteze în orice împrejurări. Noi nu mai putem fi convinși că Unirea ar fi inoportună, inutilă sau imposibilă. Noi știm că nu e așa. De fapt, am știut-o cam dintotdeauna. Noi nu am devenit unioniști pentru că cineva ne-a instigat să fim, sau pentru că a încercat să ne convingă prin manipulări, jumătăți de adevăr și chiar minciună. Asta pentru că dincolo de propaganda superficială și trecătoare, pro sau contra Unirii, se află educația, tradițiile, valorile familiale și obișnuințele din cercul de apropiați. Iar acestea s-au dovedit a fi congruente cu ideea Unirii în toate formele ei dinainte de a ajunge în România.

Într-o intervenţie radio de la finalul anului trecut fusesem rugat să enumăr principalele evenimente ale lui 2014, din punctul meu de vedere. Printre acestea se număra şi Recensământul populaţiei Republicii Moldova, programat pentru această primăvară.

Speram în acel moment, că discuţiile privind Recensământul vor fi iniţiate de către mai multe organisme, dar şi mai repede decât s-a întâmplat de fapt. Din păcate, însă, au fost puţini cei care au lansat asemenea dezbateri, cotidianul Timpul numărându-se printre primii dintre aceştia. Redacţia încearcă în continuare, prin materiale de presă şi apeluri civice. Anume apelurile civice îmi par cele mai importante, pentru că ne privesc pe toţi şi pentru că au legătură cu gradul nostru de responsabilitate. Denumirea apelului, care a luat inclusiv forma unei campanii publice, este Vorbesc româneşte, sunt, deci, român!

În mod absolut firesc, am decis să mă alătur campaniei, asumându-mi ideea centrală care se regăseşte chiar în titlul acestuia. De ce afirm că este o decizie firească? Pentru că mă consider un cetăţean responsabil al celor 2 state cu populaţie majoritar românească. Şi când spun asta, mă refer la etnie. Recensământul are, aşadar, legătură, inclusiv cu etnia populaţiei RM. Este un fapt normal, caracteristic şi celorlate state

Clubul Liberal pentru R.Moldova își exprimă nedumerirea privind publicarea articolului PL se detașează de acțiunile Clubului Liberal pentru Republica Moldova din Țara Mamă, pe site-ul agenției de presă RGN, precum și a hârtiei neștampilate și nesemnate, datate cu 12 noiembrie 2011 (la 3 zile după lansarea CLM), încărcate astăzi pe același portal, dar niciodată publicată altundeva. Rămâne, așadar, un mister cum de a ajuns un ”comunicat” al PL să fie încărcat pe un singur site, după 3 luni de la scriere.

În condițiile în care mesajele citate de autori drept parte a unui comunicat PL nu au fost publicate pe site-ul oficial al partidului și nici o altă agenție nu a publicat presupusul comunicat, apreciem că RGN s-a dedat unei acțiuni nedemne de dezinformare, aflată în dezacord cu normele elementare de deontologie și etică jurnalistică. Mai mult, considerăm că modul în care au fost formulate mesajele denotă rea-voință și o intenție de intoxicare a opiniei cititorilor.

Prin urmare, CLM nu va comenta conținutul nici unui comunicat al vreunei organizații care nu a fost expediat oficial și care nu a fost publicat pe site-ul oficial al respectivei organizații.

Cu toate acestea, Clubul vine cu următoarele precizări în legătură cu afirmațiile calomnioase și mincinoase ale autorilor anonimi de pe portalul menționat.

Clubul Liberal pentru R.Moldova a fost înființat, precum se menționează și în Declarația de constituire, în urma unei inițiative a unor tineri români de pe ambele maluri ale Prutului care aderă la valorile liberale și europene

Revăd tinerii de ieri care, supăraţi, cereau să ni se facă dreptate şi să fie “scoborâtă moldoveneasca” din Constituţie, pentru a-i face loc limbii române. Argumentele lor sunt de râs pentru cei mai mulţi dintre politicienii de azi, pentru care şi strămoşii lor sunt de râs.

Revăd discursurile rostite azi la inaugurarea serbărilor de după depunerea de flori de la bustul lui Mihai Eminescu, precum îi revăd pe aceeaşi scriitori, deputaţi în primul Parlament şi demnitari liberali.

O revăd pe Maria Mocanu care ne-a cântat despre Limba Română şi pe primarul Chirtoacă, cel care a dat tonul de fiecare dată, de la monument, de pe scenă, de la bust, de pe treptele salonului internaţional de carte şi din PMAN.

Îi revăd pe funcţionarii din Primărie care dau m...

—

Vineri, autocarul de seară, ruta care leagă cele două capitale româneşti.

Ei sunt tineri şi poartă haine mulate şi sclipitoare. Blugii sunt albaştri, şterşi şi au valuri. Pe lateral, stau mândre câteva capse de metal greu, care reflectă luminile albastre din salonul autocarului. Poartă geci de piele, probabil „cauciucizată”. Au pe exteriorul genţilor şi în mâni sticle de Cola. Părul le este tuns scurt, dar plin de gel. Li se vede pielea capului de la baza firelor şi acel sfert de oră petrecut în faţa oglinzii în încercarea de a aşeza firele într-o poziţie erectă. La rândul lor, firele le imprimă şi lor o imagine şi o atitudine la fel de erecte.

Se deplasează legănat, călcându-şi în picioare

La capătul lui 2007 cunoşteam un grup mic de oameni care se reunea într-o cămară dintr-o clădire veche de prin centrul Chişinăului şi a cărui conducător vocifera insistent în aprilie 2009 că moldovenii nu au nevoie de instituţii de guvernământ pentru că acestea există la Bucureşti. În mod evident, reacţiile protestatarilor au fost unele majoritar aprobatoare, exaltaţi fiind de imaginea unor instituţii statale care deveniseră timp de 8 ani lesne de confundat cu dictatura unui singur partid agresiv anti-român şi tot el anti-european. Pe de altă parte, efectul pe care l-au avut scandările de acest gen nu a fost unul marcant sau pozitiv...

În perioada 12-14 octombrie 2010 va avea loc evenimentul numit „Congresul IV al diasporei moldoveneşti”, manifestaţie care urmează să reunească numeroase grupuri de tip asociativ din întreaga lume, constituite de către şi din (cu mici excepţii) cetăţeni moldoveni. Intenţia este una nobilă, iar demersul unul absolut necesar, având în vedere situaţia demografică actuală. Ceea ce este, însă, îngrijorător ţine de utilizarea termenului „diasporă” cu referire la respectivii cetăţeni ai RM. Din nou, remarcăm amatorism şi confuzie în ceea ce priveşte modul de etichetare şi promovare a cetăţenilor noştri, a căror drept la autoidentificare este încălcat tocmai prin utilizarea eronată a conceptului.

Nu voi recurge la explicaţii de ordin ştiinţific, da...

Gheorghe Ghimpu s-a născut la 26 iulie 1937 în satul Coloniţa, judeţul Lăpuşna, România (RM în prezent). A fost politician din RSSM, apoi RM, deţinut politic  în perioada sovietică pentru convingerile sale şi participarea la fondarea Frontului Naţional-Patriotic din Basarabia şi Nordul Bucovinei din 1972. Este fondator al Mişcării de Eliberare Naţională şi membru al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic în 1990.

La 27 aprilie 1990, Gh. Ghimpu a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului (actualul sediu al Preşedinţiei), înlocuind astfel drapelul sovietic...

Ion Iliescu cel mare şi tare… Rău.

Iliici este un fenomen. Ştiu de el de când am început să aud primele bârfe despre politică. Iar când se întâmpla acest lucru, el era deja bătrân şi văzut drept unul dintre cei mai importanţi sforari din România. Zâmbetul acela hipnotizant care făcea multă lume să aibă încredere în el şi care fermeca toate băbuţele şi moşii securişti, sau nu, îmi părea veşnic. Şi în ziua de azi aceleaşi categorii de „cetăţeni” îi iau apărarea. Acum 2 sau 3 ani am participat la un marş dedicat memoriei victimelor mineriadelor, deci implicit împotriva „ideii” de Iliescu. Ţin minte că ne-au tot apostrofat vârstnicii cât am defilat din Piaţa Universităţii până la tovarăşul din Primăverii...

Ultimele câteva luni au fost pline de evenimente hotărâtoare pentru noi. Odată ce ne vedeam eliberați de unul, dădea altul buzna. Am început cu alegerile din 5 aprilie. Am continuat cu atacurile asupra propriilor cetățeni, înfăptuite cu multă mândrie ”naționalist-patriotico-moldovenistă” de către criminalii cu experiență – fii ai Moldovei, adică de comuniști. A urmat actul de mare responsabilitate și caracter al Opoziției, pe atunci, când s-au abținut de la a da votul comuniștilor și respectiv, de la a propulsa țara în aceeași mizerie în care plutește cu încurajarea conducerii de când există ea. Marian Lupu se supără pe comuniștii cei răi și își re-construiește propriul nou partid, după chipul și asemănarea lui...

Asadar, celor aproximativ 32 de milioane de cetateni romani li se vor mai alatura inca vreo 5 milioane. In sfarsit!

UE, Rusia, SUA? Something to say 😀 ?..  

Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei a fost publicată în ediţia de marţi a Monitorului Oficial al României şi astfel, a intrat oficial, în legalitate.

Guvernul României

Ordonanţă de urgenţă nr. 36 din 15/04/2009 (Ordonanţă de urgenţă 36/2009) pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991

Avand in vedere necesitatea imbunatatirii procedurii de redobandire sau acordare a cetateniei romane si importanta solutionarii cu celeritate de catre Comisia pentru cetatenie a cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane, data fiind necesit...

Asociaţiile studenţilor basarabeni din România îşi exprimă indignarea faţă de încălcarea flagrantă a dreptului fundamental la libera circulaţie prin interzicerea intrării cetăţenilor români pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 25-27 martie 2009. Ţinând cont de faptul că în 27 martie pe ambele maluri ale Prutului se sărbătoreşte Unirea Basarabiei cu Regatul României, considerăm acţiunile autorităţilor Republicii Moldova ca fiind îngrijorătoare şi neconcordante cu discursul oficial proeuropean promovat de aceleaşi autorităţi. Tratamentul aplicat unor cetăţeni europeni de către autorităţile moldovene trebuie calificat drept o violare a prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană...

PROGRAMUL

manifestărilor cultural-artistice consacrate sărbătorii naţionale

„Limba noastră cea Română” şi Serilor Aleii Clasicilor

(28-31 august 2008)

28 august 2008   Seri pe Aleea Clasicilor    (50 ani Aleea Clasicilor)

Ora 19.00    Recitaluri: Model, Serj Cuzencoff, Georgeta Voinovan, Indiana, Cristina Pintilie, Ilian Gârneţ, Olia Tira, Geta Burlacu, Cristi Aldea-Teodorovici,  Gonza Cover Band.

Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt

29 august 2008  Seri pe Aleea Clasicilor    (50 ani Aleea Clasicilor)

Ora 19.00 Recitaluri: Zinaida Bolboceanu, Tălăncuţa cu Suzana Popescu, Nicolae Gribincea, surorile Osoianu,  trupa Snails şi alţii.

Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt

30 august 2008  Seri pe Aleea Clas...

21.07.2008

În perioada 14-19 iunie, la Vadul lui Vodă a avut loc Şcoala de Vară „Politica externă a RM pe malul Nistrului”, organizată de Asociaţia pentru Politică Externă, cu suportul Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în RM. Organizaţia de Tineret a Partidului Liberal a fost reprezentată de Sergiu Boghean, preşedintele OTPL, şi Roman Andrieş, membru al Biroului Permanent al OTPL.

Se stie ca in Republica Moldova, notiuni precum “patrie”, “limba”, “verticalitate”, “constiinta” sau “dreptate” sunt privite de catre majoritatea populatiei ca fiind exotice si oarecum inutile. Asa imi explic faptul ca in continuare, aici sunt tolerate evenimente total inadecvate unui stat de drept, democratic si beneficiar al politicii de vecinatate a UE.

Aici, oricum ar fi tratate, problemele cu solutii evidente, capata forme ciudate si hibride. Un exemplu clar al acestui fapt este ca acum circa doua saptamani, in Chisinau au inceput sa apara, de nicaieri parca, numere de inmatriculare continand litera “K” in loc de “C”. Mentionez ca prima litera de pe placa de inmatriculare a mijlocului de transport reprezinta initiala denumirii localitatii. Astfel,