europenizare tagged posts

O noua proba a neputintei noastre

Cred că a venit timpul să recunoaștem că noi, colectivitatea de indivizi pruto-nistreni, pe care unii o denumesc popor, alții bucată de popor, iar ceilalți merg chiar mai departe, numindu-ne stat-națiune, am atins un prag. După ce două sute de ani am acceptat toate ororile rușilor imperialiști, apoi a sovieticilor, după ce ne-am revoltat și noi, la urmă, împotriva unui mutant pseudo-statal la începutul anilor 90, despre care deja se știa că va cădea de tot, de câțiva ani ne rotim în jurul propriilor cozi, dând vina ba pe soartă (de parcă soarta nu ne-am face-o chiar noi), ba pe localizarea nefericită pe hartă (de parcă alții n-au jungle, vulcani, tsunami, inundații, vecini agresori), ba pe, mai nou, liderii politici pe care tot noi i-am ales.

Din scurta experiență a anilor de după Independență s-a văzut că orice revoltă populară nu face decât să-i schimbe pe unii cu alții, care ar fi putut fi, în alt context, colegi și amici. Asta pentru că structura lor, a liderilor, a fost mereu similară. Aluatul din celebra vorbă, a fost frământat având aceleași ingrediente: egoism, lăcomie, lene, aroganță și o foarte molipsitoare durere-n cot. Având aceste componente ambalate sub diverse fețe, denumiri, și slogane de-a lungul celor 24 de ani, trebuie să recunoaștem că aceasta ne este limita, iar cei pe care-i vedem la TV sunt expresia noastră, a tuturor, în diverse forme. Fie că vorbim despre un hoț cu gândul la scheme de corupție, despre o funcționară care-și îndeasă mita în poșetă, sau despre un șefuț care tocmai a revenit la birou de la shopping cu mașina de serviciu în timpul orelor de program.

Read More

Cine-si mai aminteste de batranul general sovietic?

Vladimir-VoroninEra pe niște nu foarte îndepărtate vremuri, un general sovietic de miliție, născut în localitatea Corjova, Republica Sovietică Socialistă Moldova. Chiar dacă toată lumea îl cunoaște astăzi drept un personaj care emană nostalgie sovietică prin toți porii, și el, ca și noi, tot din părinți români s-a născut, purtând și nume de român. Bujeniță și Sârbu îi chema pe părinții săi, iar pe el l-a chemat de la un moment dat încoace, Voronin, ca pe tatăl său vitreg, activist de partid comunist.

Acum 6 ani, batranul general sovietic era pe baricadele politicii de la Chișinău, iar numele său era pe buzele tuturor, de la elevi și studenți, până la funcționari și ambasadori străini.

Sistemul, pe care îl conducea atunci cu mână de fier, mai rezistă și astăzi tuturor tentativelor de modernizare, după ce ani de-a rândul a comis acte de oribil răsunet împotriva propriului popor. Democrația, libertatea de exprimare, transparența, drepturile omului și alte asemenea valori, au fost călcate, cu ură de nomenklaturist, de cizma lui Voronin și a celor din anturajul lui.

Read More

Avantajele integrarii europene pentru unionisti. Cateva argumente

Marea Unire_hartaAstăzi se împlinesc 97 de ani de la reunirea estului Moldovei (Republica Democratică Moldovenească, conform statutului vremii) cu România (Regatul României), „de-a pururi și totdeauna” (conform Actului Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918). Pentru foarte mulți dintre noi, inclusiv pentru mine, evenimentul consfințit prin acest act a reprezentat mereu un reper și un ideal.

Noi toți ne dorim revenirea la acel status-quo de la 1918 din câteva motive rezonabile, evidente și chiar banale. De exemplu, ne dorim re-Unirea pentru ca să nu mai existe hotar pe Prut (am termina cu prezentarea pașapoartelor, controalele, timpul pierdut, taxele vamale); pentru ca să avem aceleași instituții care să funcționeze pe același teritoriu (să nu mai votăm de câteva ori în plus, să nu mai pierdem vremea cu campaniile electorale, să nu mai stabilim agende publice discordante, să nu mai irosim resurse cu organizarea administrativă și cu funcționărimea), pentru ca să avem manifestări comune ale culturii noastre comune (să nu mai sărbătorim două zile naționale, să nu mai avem trasee cultural-turistice diferite, să nu ne mai facem de râs chinuindu-ne să legitimăm existența unei națiuni moldovenești, căutând mituri, legende și simboluri culturale „naționale” moldovenești, să nu ne mai invităm unii pe alții, românii de pe ambele maluri, pe la evenimente, în calitate de „invitați internaționali”).

Și ar mai fi multe alte aspecte, de ordin spiritual și practic,

Read More

Mișcări de fond în Alianță

Mai toată lumea se aștepta ca odată cu alegerea președintelui, tachinările publice din Alianță să ia sfârșit. Speranța asta avea și o bază rațională, pentru că aparent, în primul rând lipsa unui președinte genera tensiunile dintre cele 3 partide. Puțini s-au gândit, însă, că într-un stat în care pseudo-valorile sovietice încă mai stau în capul mesei, antipatiile, dorința de răzbunare, invidia și orgoliul vor prevala asupra gândirii constructive a politicienilor. Anume pe seama acestor trăsături deloc nobile ale mai marilor noștri aș pune recentele amenințări în adresa angajaților MAI care au hărțuit moldovenii reveniți din Italia, inițiativele premierului de demitere a vice-ministrului economiei, dublele standarde aplicate în cazul schimbării procurorului

Read More

Democratizarea ca fundament al europenizarii. Spatiul public din Republica Moldova

tinta-rm

I. Argument

Integrarea europeana tine in primul rand de europenizare, iar europenizarea, la randul ei, nu poate avea loc decat prin democratizarea institutiilor si a societatii per ansamblu. Pentru a demara insa acest dificil drum de schimbare a societatii, o conditie primordiala ar fi democratizarea spatiului public, cel care ar trebui sa contina toate opiniile, argumentele si, in fine, dezbaterile cu privire la societate si problemele ei. Aceasta este teza pe care imi propun sa o dezvolt in cele ce urmeaza.

II. Democratizarea ca imperativ al prezentului 

Voi incepe prin a prezenta mai multe perspective asupra conceptelor de europenizare si democratizare, in masura in care imi va permite spatiul, dar si bibliografia consultata.

Fara a avea intentia de a recurge la un demers exhausti...

Read More