actiunea 2012 tagged posts

Nevoia de prioritizare si protestul din 7 iunie

În urma publicării celor 2 articole recente în care abordam subiectul protestelor anticorupție și unioniste, m-am pomenit cu un șir de reacții mai mult sau mai puțin pertinente. Prin urmare, se cade să salut deschiderea unora de a vedea dincolo de tricoloare, chiar dacă fără a-mi da neapărat dreptate. Dar în același timp, trebuie să vin cu un șir de precizări adresate celor care s-au grăbit să mă acuze de lucruri neadevărate și neargumentate, majoritatea dintre ele atentând la valorile mele și la ideile în care cred.

Așadar, să le luăm pe rând. Îmi doresc reUnirea Republicii Moldova cu România, precum mi-aș fi dorit reUnirea cu orice comunitate istorică vecină actualului stat român, în care majoritatea locuitorilor să se autodeclare români și să-și dorească același lucru, la fel ca înainte de ocupația sovietică. Țin la dovedirea acestor realități prin metode transparente, moderne, bazate pe date empirice, nu pe speculații, speranțe și denaturări. Chiar dacă pentru mulți dintre noi, aceste manifestări se compun într-un tip de gândire de tip ”wishful thinking” (gândire bazată pe aspirații, să-i zicem) și denotă mai degrabă bună-intenție, decât rea-intenție.

Read More

Ce e de facut dupa manifestatiile unioniste?

Scriam acum câteva zile că expulzarea liderului Acțiunii 2012 a fost o ”greșeală intenționată” a autorităților moldovene, care a contribuit la promovarea marșului din 16 mai, motivându-i simpatizanții, dar mai ales liderii, să participe și mai activ la manifestații. Dincolo de acest cadou nesperat pentru simpatizanții bine-intenționați, dar așteptat de liderii A2012, expulzarea a mai generat câteva efecte grave. Acum, după ce lucrurile s-au mai așezat, vedem că imaginea RM, care era și așa pe bună dreptate șubredă, a avut de suferit în ochii partenerilor exxterni, în urma mediatizării din presa internațională șii a gazului pe foc turnat de expulzat. În plus, relațiile româno-române au fost afectate din temelie, la nivelul societăților și a opiniei publice de pe cele 2 maluri.

Ambele efecte perverse se datorează eforturilor asidue atât ale autorităților moldave, cât și ale liderilor Acțiunii, în frunte cu expulzatul. Dacă cele dintâi se fac responsabile de luarea unei decizii iresponsabile, pe care le-au ”explicat” stângaci prin citate din lege la grămadă, atunci cei din urmă au avut grijă să arate cu degetul asupra ”dictaturii de la Chișinău”, ”a neputinței instituțiilor române de a-și apăra cetățenii”, sau a ”nevalidității integrării europene ca proiect național”.

Read More

Rusaraie (ne)dragă şi străină, vă mustră cugetul?

Acum 199 de ani a început rusificarea noastră, a moldovenilor dintre Prut şi Nistru. Cu acest gând trist şi frustrant am decis să scriu aceste rânduri. Iar ca mine mai sunt milioane, doar că unii scriu, alţii constituie Grupuri de Iniţiativă şi Acţiuni, alţii participă la flash-mob-uri, iar ceilalţi aleg să tacă şi să îndure. Mai există o categorie: cei care aleg să le facă pe toate, inclusiv să tacă. Schizofrenia şi ipocrizia moldovenească au devenit atât de notorii, încât şi străinii se miră de noi. Să ne amintim doar de exemplele relevate de Barometrul Opiniei Publice, din care vedeam că majoritatea moldovenilor îşi doresc integrarea europeană, dar îi consideră pe ruşi partenerii lor principali în acest proces. Un alt exemplu este fetişizarea obsedantă a lentei lui gheorghe, în timp ce vorbeşte româneşte, ascultă posturi de radio româneşti şi poartă în buzunarul de la piept paşaportul bordo, românesc şi el.

Read More