Îmi amintesc de zilele în care lucram la parlamentul R.Moldova, în calitate de consultant într-una dintre comisiile parlamentare. Statutul nostru de funcționari publici (am depus și ”jurământ”, ca să ne înțelegem) ne obliga, informal, să ne împăcăm bine cu toată lumea și să ne îndeplinim cât mai eficient sarcinile din fișa de post. Dar pentru că în legislație existau lacune și contradicții privind măsura libertății noastre, fiecare dintre noi improviza cum știa mai bine și cum îi spunea conștiința. Iar fix în privința treburilor etno-lingvistice, conștiința mea îmi spunea ceea ce știți și voi: limba oficială a RM este româna, prin urmare era suficient să vorbești românește la serviciu pentru a-ți îndeplini cu succes îndătoririle.

E firesc să fim tentați să simplificăm lucrurile, să vrem soluții imediate, după tiparul ”aici și acum”, promovat de niște oameni ale căror viziuni n-au adus nimic bun. Frustrarea noastră, a unioniștilor, e mare și s-a acumulat în timp, timp de generații. Aceasta s-a transmis ”din tată-n fiu”, în condițiile în care spațiul public nu era nici pe departe deschis, așa cum este acum. Prin urmare, zestrea aceasta simbolică a ajuns să atârne uneori ca o ghiulea de picioarele noastre, iar alteori de gândirea noastră, împiedicându-ne în drumul nostru spre Unire. Lăsând metaforele la o parte, cred că a venit demult timpul să învățăm ceva din deriva tristului pseudostat R.Moldova și a celuilalt segment, mai mare, a națiunii române, statul român de azi...

Planul Partidului Democrat de a fi perceput drept singura forță prooccidentală, proeuropeană se manifestă inclusiv prin zvâcniri generic numite ”de dreapta” și chiar asimilate unionismului. Recent, fruntașii partidului, respectiv premierul Filip și fostul președinte interimar Sârbu, au împrumutat discursul partidei de dreapta. Adică a celor pe care i-am votat și eu până acum, bineînțeles mai degrabă împotriva prorușilor Voronin sau Dodon. Iar consultanții PD-ului știu bine ce m-a făcut pe mine și pe alții ca mine să votez cu ”ai noștri”, prin urmare au scris noile mesaje de repetat pe fițuicile politrucilor pe care-i deservesc.

De data aceasta, tema a fost limba română, pe care premierul Filip s-a pomenit că ”îi omagiază pe cei care au luptat să me...

2016 este anul în care ne-am făcut de râs, din nou, după ce majoritatea concetățenilor noștri l-a făcut pe Dodon (ne)președinte. Cu ilegalități, cu încălcării ale normelor bunului simț sau ale eticii, trista pată rozalie de pe fața R.Moldova a ajuns în fruntea statului. Tot în 2016, cei mai importanți donatori externi ai republicii care l-a instalat pe Dodon la președinție, au fost Uniunea Europeană, Banca Mondială, Organizația Națiunilor Unite, România și Statele Unite ale Americii. Totuși, la aproape 1 an de (ne)președinție, Dodon declară că cei mai importanți prieteni ai noștri sunt Rusia și Turcia. Pe ce se bazează, care-i sunt calculele, ce viziune are și ce strategie aplică acest mancurt, nu-i poate fi pe deplin clar unui om întreg la minte...

Cu toții am obosit de propagandă. Unii dintre noi suntem conștienți de asta și încercăm să o evităm, iar ceilalți, deși obosiți, nu reușesc să o reclame. Cei din urmă sunt și votanții (ne)președintelui Dodon, care au probleme mari cu percepția lumii în care trăiesc. Spun asta urmărind ieșirile halucinante și multe ale dodonului. Zicala ”degeaba e fudul dacă nu e și prost” a fost inventată pentru acest specimen aflat temporar la președinția pseudostatului moldovenesc, din care dispar miliarde, iar făptașii se lăfăie de ani de zile în lux și în lingușelile subalternilor.

(Ne)președintele nu pierde nici o ocazie de a trânti prostii mari cât el...

Acum că am întors miliardul în bugetul de stat, am pedepsit vinovații și am luat toate măsurile de precauție pentru a evita asemenea calamități în viitor, putem să ne ocupăm și de chestiuni de geopolitică, sau, cum ar spune unii, de ”marea” politică. Guvernarea noastră, prin ministrul afacerilor externe Galbur și prin speaker-ul Candu (care chiar funcționează ca purtător de cuvânt al guvernării, nu doar de ”spicher” în Parlament), l-au declarat pe Rogozin persona non-grata. Într-un acces de demnitate națională, întărit de alt acces de demnitate personală a coordonatorului Plahotniuc, puterea a zis că până aici i-a fost rusului...

După mai multe introduceri dramatice din partea europenilor, dar și mai multe victimizări patetice din partea guvernanților noștri, coaliția de centru-dreapta din Parlamentul European a venit cu o reacție dură în privința introducerii votului mixt. Picătura care a umplut paharul a fost faptul că puterea a ignorat cu desăvârșire opoziția, societatea civilă, diaspora organizată, o parte considerabilă a cetățenilor și, nu în ultimul rând, Comisia de la Veneția.

În declarație, Partidul Popular European și Alianța Liberalilor și Democraților Europeni, care formează de ceva vreme o coaliție la nivel european, au folosit următoarele formulări deosebit de ferme și rare pentru limbajul obișnuit al oficialilor de asemenea nivel:  ”În loc să crească nivelul de trai în țar...

Îmi propusesem inițial să scriu despre platforma Respect din România, care s-a lansat de curând și care-și propune să combată extremismul, intoleranța și amenințările la adresa drepturilor omului. Dar după ce am citit asta, am constatat (a câta oară?) că degeaba povestesc eu despre nivelul 7, dacă R.Moldova, sau mai bine-zis conducerea acesteia, abia dacă au ajuns la nivelul 0,7. Dacă un ministru din Guvernul ”proeuropean” de la Chișinău a ajuns să propună ca temele activităților organizațiilor non-guvernamentale să fie reglementate prin lege (de fapt printr-un pumn în gură), nu mai e mult până când ni se va spune și nouă, fiecăruia în parte, ce să gândim și să spunem. Fără riscul de a fi amendați sau băgați la pușcărie.

Cum stă treab...

Aceste imagini nu redau nici în proporție de 0,1% suferințele produse de regimul nazist în urma exterminării a peste 1,5 milioane de oameni în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.
Unii au fost uciși pe criterii etnice, naționale, politice, ideologice. Ceilalți pentru că erau homosexuali, aparțineau unor alte minorități, confesiuni sau pentru că pur și simplu nu s-au conformat regimului criminal nazist.
Unii au fost uciși prin împușcare, alții prin gazare, ceilalți prin înfometare, sufocare sau alte forme de tortură. Mulți dintre ei uciși chiar în fața rudelor lor. Dacă v-ați imaginat vreodată vreo formă de tortură, sunt șanse mari ca aceasta să fi fost aplicată aici. Exact ca în lagărele sovietice.
Doar că Germania de azi, urmașa regi...

Românii din stânga Prutului sunt obişnuiţi cu vizitele providenţiale ale unor personaje care au ajuns în planul secund al sectoarelor care le-au adus faima, de la muzică la politică şi înapoi. I-am avut pe Boney M, pe Toto Cutugno, iar de ceva vreme şi pe Traian Băsescu, care a devenit ieri preşedinte de onoare al Partidului Unităţii Naţionale. Evenimentul este cu siguranţă unul important. Până la urmă, nu în fiecare zi un fost preşedinte de ţară europeană devine liderul simbolic al unui partid dintr-un pseudostat cu regim autoritar, locuit, ce-i drept, de o proporţie comparabilă de etnici români precum este în prezent România...

Lucrurile se complică pentru alianța #PlahaDon, care primește șuturi după șuturi de la partenerii occidentali. În timp ce bandiții noștri de la guvernare plătesc din banii noștri firme americane dubioase să le facă lobby murdar pe la stakeholder-ii din toată lumea, oficialii de la Bruxelles dau semne că ar fi imuni la propaganda puterii. Și bine fac.

Oricât ar încerca alde Candu și Filip să ne ducă de nas, făcând-o pe responsabilii și speriindu-ne că din cauza opoziției, care-i manipulează pe bieții europeni, poporul va muri de foame, bieții europeni știu că La Famiglia are nevoie de granturi și împrumuturi doar pentru interesele lor egoiste...

Istoria e ciudată. Ne lasă o mulțime de semnificații pentru aceeași zi. Dar și mai ciudați sunt oamenii, care o interpretează în fel și chip, ajungând să pervertească valori general umane de dragul unor câștiguri egoiste imediate. Asta face astăzi Rusia, care, în calitatea ei de continuatoare mândră a URSS, își manifestă triumful veninos asupra fascismului, arogându-și rolul de aducătoare a păcii. Dacă vă îndoiți de această calitate a Rusiei/URSS, bine faceți. Iar dovada e în imaginea de la sfârșit.

În mod ideal, afecțiunea asta psihică de masă ar fi trebuit să fie doar problema rușilor, la ei în țară și la ei acasă. Doar că afecțiunea presupune revărsarea acestei frustrări mizerabile asupra tuturor celor care au avut vreodată de a face cu ei...

Conform grupării care deține de pe vremea agrarienilor puterea în stat, proiectul de lege care prevede introducerea votului mixt a fost votat atât de guvernare, cât și de opoziție. Conform acestei versiuni strâmbe a adevărului, puterea este reprezentată de PDM, iar opoziția de PSRM și PPEM, ceea ce, la o primă și superficială vedere, pare valid. Până la urmă, clivajul proeuropean/prorus există (PD vs PSRM), săgeți demagogice dintre Dodon și Candu există (sau au existat), o retorică publică războinică susținută de sateliți ai celor 2 partide există. Așa că, cel puțin în ochii celor care încă mai contează pentru putere, adică a partenerilor occidentali care-i finanțează, lucrurile ar trebui să fie în favoarea puterii.

Doar că aceștia nu-s atât de...

Primul cuvânt care-ți vine în minte atunci când privești reprezentarea grafică a rezultatelor celui mai recent sondaj de opinie din RM este polarizare. Sau război. Unul socio-politic, deocamdată. Dacă precedentele sondaje indicau asupra unei împărțiri echilibrate a preferințelor poporului prutonistrean, astăzi acesta din urmă ar împinge în Parlament doar 2 partide: PSRM (33.6%) și PAS (24,8%). Celelalte, adică PPDA, PD, PPEM, PL, PN, PLDM, PCRM P-Șor, al lua sub pragul de 6%. Desigur, șansele ca doar două partide să devină parlamentare în 2018 sunt foarte mici. Probabil că unele dintre acestea vor intra cumva în legislativ, fie și la limita pragului. Probabil că nu putem nici să ne bazăm în totalitate pe fidelitatea acestor rezultate...

La fel ca (ne)președintele Dodon, ajuns prin înșelăciune în masă la putere, trupa de pop-hop Lume, tutelată de mancurt, pot obține succese doar prin înșelăciune. Unul și-a înșelat electoratul, mințindu-i despre sirieni, iar ceilalți și-au înșelat publicul, mințindu-i cu titulatura de artiști. Dacă electoratul încă nu s-a dumirit de tot privind amenințarea falsă a (ne)președintelui, societatea R.Moldova le-a transmis (non)artiștilor în nenumărate rânduri că ceea ce fac ei este o bătaie de joc. Aceștia nu prea sunt invitați pe la concerte, nu prea apar prin topuri și nu sunt luați în serios de breaslă. Ceea ce arată că, în stânga Prutului, încă nu este totul pierdut.

În ceea ce mă privește, problema mea cu ei este că, la fel ca dodonul, ei se p...