crpe tagged posts

Reducerea decalajelor de percepție dintre România şi Ucraina – o scanare a prezentului

 

În luna mai a acestui an am făcut parte din echipa CRPE de organizare a Forumului Civic România-Ucraina, desfășurat în premieră la București. Între timp, am lucrat, alături de colegii mei, la un paper în care am ”fotografiat” percepțiile noastre despre ucraineni și a ucrainenilor despre noi. Vă invit aici să vedeți ce a ieșit (doar în engleză).

România vorbeşte tot mai mult despre relaţia cu Rusia dar pare să-şi ignore vecinul apropiat, Ucraina, cu care împărtăşeşte interese strategice comune. Din păcate însă, relația dintre România și Ucraina pare să fi rămas captivă unor neînțelegeri comune, în ciuda    intereselor solide împărtășite de cele două părţi.

Raportul „Reducerea decalajelor de percepţie – opinii de la Kiev şi Bucureşti” identifică şi explică o serie de percepţii negative şi detaliază posibile soluţii pentru ca diplomaţiile celor doua capitale să treacă la o agendă bilaterală consistentă şi să construiască un parteneriat bazat pe obiectivele strategice.

Centrul Român de Politici Europene şi Institute of World Policy (Ucraina) au organizat la București, Forumul Civic România-Ucraina (mai 2012), o primă ocazie pentru specialiștii români și ucraineni să privească dincolo de stereotipuri negative, percepțiile greșite și

Read More

Unirea face puterea. Și în agricultură.

Capătul verii și începutul toamnei au însemnat pentru mine ieșiri din activitatea strâmtă de București și cutreierarea ”dealurilor Patriei” în căutarea agricultorilor dornici de asociere cu alți agricultori; sau, cel puțin a unor agricultori care sunt dincolo de pragul de subzistență, respectiv ar putea să facă mai mult decât să-și producă necesarul de hrană pentru familiile lor.

Am fost prin sate din Moldova, Bucovina, Prahova, Teleorman și Argeș, iar experiențele pe care le-am acumulat și oamenii pe care i-am cunoscut m-au făcut să văd cu alți ochi România. Cele mai importante dintre concluzii le puteți regăsi mai jos, prezentate de colegii de la CRPE, dar și în studiul complet, pe care îl puteți descărca de aici CRPE Policy Memo nr. 27, noiembrie 2012 și care a fost scris de Alexandra Toderiță.

În România subiectul asocierii în agricultură a revenit în ultimii ani încet, dar sigur pe agenda publică. Suntem cu mult în urma țărilor din Vestul Europei la acest capitol,

Read More

Raportul care arată de ce merităm liberalizarea vizelor

Centrul Român de Politici Europene a lansat astăzi, în parteneriat cu Asociația pentru Politică Externă, raportul Nota 8,6 din 10 pentru acțiunile din faza I. De ce ar trebui Comisia Europeană să recomande trecerea în faza a doua a Planului de Acțiuni pentru liberalizarea vizelor. Studiul a fost scris de Cristian Ghinea, director CRPE, Ciprian Ciucu, director de programe și subsemnatul, în calitate de cercetător.

Nu voi insista asupra conținutului propriu-zis al raportului, pentru că-l puteți descărca de aici. Iar dacă vreți să vă rezumați la sinteza acestuia, o puteți lua de aici. Și, desigur, înregistrarea video de la conferința de lansare, o vedeți aici.

Vă voi reproduce, în schimb, câteva dintre lucrurile pe care merită să le rețineți

– Implicarea Parlamentului European poate fi o șansă, acesta este mai liberal decât Consiliul în chestiunile privind circulația persoanelor.

– Doar Republica Moldova și Ucraina au primit Planuri de Acțiuni dintre țările

Read More

Recunoaşterea cetăţeniei române ca instrument de reparare a nedreptăţilor istorico-juridice

Subiectul redobândirii (sau mai corect ar fi, a recunoaşterii) cetăţeniei române pentru locuitorii din stânga Prutului, este de departe, cel mai discutat şi disputat din spectrul relaţiilor România-Republica Moldova. Motivele sunt lesne de înţeles şi ţin, în primul rând, de faptul că aproape toţi locuitorii republicii au avut, au sau vor avea de a face cu respectiva politică a statului român.

În ultima perioadă au putut fi remarcate progrese notabile în ceea ce priveşte mecanismul de acordare al cetăţeniilor româneşti românilor din afara graniţelor, prin urmare sporind numărul de cetăţenii acordate. E adevărat că pot şi trebuie să fie aduse îmbunătăţiri mecanismului, dar rămâne o certitudine că lucrurile au evoluat comparativ cu perioadele anterioare. În acest context, putem considera firească sensibilitatea moldovenilor la tot soiul de zvonuri cu privire la sistarea

Read More

De la poduri de flori la poduri de beton şi gazoducte

Relaţiile dintre România şi Republica Moldova au avut, odată cu recunoaşterea internaţională a independenţei celei din urmă, o evoluţie constant de inconstantă.

Încă de la începutul anilor 90, cooperarea dintre cele două state a stat sub semnul unor „poduri de flori” care au reprezentat mai mult decât un eveniment simbolic, ci un tip de abordare în sine, care s-a dovedit a fi un soi de paradigmă în care a funcţionat ani de-a rândul România. Spun că a funcţionat doar România, pentru că doar de la ea se aştepta toată lumea să vină cu soluţii, resurse şi asistenţă, în toate sensurile. Şi totuşi, necesitatea de schimbare, sau dacă vreţi, de o resetare a relaţiei, se simţea de mai multă vreme.

Anume din această perspectivă, recentele iniţiative ale celor două guverne, fortificate în cadrul şedinţei comune de la Iaşi, reprezintă un semnal că treptat ieşim din paradigma podurilor de flori şi ne încadrăm în cea a podurilor de beton, gazoducte

Read More

R. Moldova, prioritate pentru fondurile româneşti de asistenţă

Vestea bună, dar şi „veche”, este că România, în calitate de stat membru al UE, are obligaţia de a deveni stat donator de asistenţă pentru dezvoltare (ODA), iar Republica Moldova a fost aleasă de România drept stat prioritar pentru fondurile sale de tip ODA.

Ministerul Afacerilor Externe român (MAE) este cel care are sarcina de a gestiona fondurile totale ODA, care au fost de 2,7 milioane euro în 2011, dar au scăzut pentru anul curent până la la 2,4 milioane de euro. O treime dintre aceşti bani, adică circa 800.000 de Euro, urmează a fi cheltuiţi pentru sprijinirea administraţiei publice din Republica Moldova, acordarea de asistenţă tehnică Guvernului moldovean,

Read More

Cooperarea instituţională dintre România şi Republica Moldova: o nouă dezmorţire

Cooperarea dintre România şi Republica Moldova a cunoscut pe parcursul celor aproape 21 de ani de Independenţă a celei din urmă, urcuşuri şi coborâşuri. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre cooperarea instituţională, care a variat de cele mai multe ori în dependenţă de factorii politici. Dincolo de faptul că o asemenea abordare este oarecum moraliceşte incorectă, această inconstanţă a presupus inclusiv o eficienţă variabilă. Din fericire, precum remarca unul dintre oficialii bucureşteni în studiul De la relansarea relaţiei la acumularea restanţelor, elaborat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), „foarte multe activităţi de colaborare se fac în afara acordurilor, prin contacte directe instituţionale sau la nivelul experţilor”.

Cu siguranţă, acesta este unul dintre atu-urile statului român în raport cu alţi parteneri ai Republicii Moldova – comunitatea etno-lingvistică împărtăşită. Cu alte cuvinte, în condiţiile în care societatea din R. Moldova încă nu „suferă” prea mult de globalizare, iar majoritatea populaţiei, dar şi a funcţionarilor, nu vorbesc alte limbi decât româna şi rusa, factorul lingvistic este unul esenţial. Accentuez acest lucru din simplul motiv că, indiferent de intenţiile şi capacităţile

Read More

“Povestea cu inundațiile a făcut pentru imaginea României cât toate proiectele culturale în ultimii 20 de ani”

Afirmația unui oficial din R.Moldova care dă și titlul prezentului articol nu este cea mai intrigantă, dar este cu siguranță, una dintre numeroasele idei valoroase regăsite în raportul De la relansarea relațiilor la acumularea restanțelor. Raportul anual lansat astăzi de Centrul Român de Politici Europene este cel de al doilea de acest gen și îl urmează pe cel lansat anul trecut, Cum am folosit fereastra de oportunitate.

Raportul vine să clarifice o serie de fenomene și procese din zona relațiilor bilaterale România – R.Moldova, într-un efort conjugat al experților care reprezintă Centrul. Explicațiile și viziunile acestora sunt de natură să provoace la un dialog public vital și constructiv  dintre toți actorii implicați, dar și la nivelul românilor de pe cele 2 maluri ale Prutului.

Sunt abordate subiectele cele mai importante aflate în acest moment pe ordinea de zi ale celor 2 state. Dintre acestea, merită menționate următoarele: asistența României pentru R.Moldova, cele 100 milioane de euro, proiectele energetice comune, parteneriatul pentru integrare, twinning,

Read More

COMUNICAT privind calomniile orchestrate cu participarea Romanian Global News

Clubul Liberal pentru R.Moldova își exprimă nedumerirea privind publicarea articolului PL se detașează de acțiunile Clubului Liberal pentru Republica Moldova din Țara Mamă, pe site-ul agenției de presă RGN, precum și a hârtiei neștampilate și nesemnate, datate cu 12 noiembrie 2011 (la 3 zile după lansarea CLM), încărcate astăzi pe același portal, dar niciodată publicată altundeva. Rămâne, așadar, un mister cum de a ajuns un ”comunicat” al PL să fie încărcat pe un singur site, după 3 luni de la scriere.

În condițiile în care mesajele citate de autori drept parte a unui comunicat PL nu au fost publicate pe site-ul oficial al partidului și nici o altă agenție nu a publicat presupusul comunicat, apreciem că RGN s-a dedat unei acțiuni nedemne de dezinformare, aflată în dezacord cu normele elementare de deontologie și etică jurnalistică. Mai mult, considerăm că modul în care au fost formulate mesajele denotă rea-voință și o intenție de intoxicare a opiniei cititorilor.

Prin urmare, CLM nu va comenta conținutul nici unui comunicat al vreunei organizații care nu a fost expediat oficial și care nu a fost publicat pe site-ul oficial al respectivei organizații.

Cu toate acestea, Clubul vine cu următoarele precizări în legătură cu afirmațiile calomnioase și mincinoase ale autorilor anonimi de pe portalul menționat.

Clubul Liberal pentru R.Moldova a fost înființat, precum se menționează și în Declarația de constituire, în urma unei inițiative a unor tineri români de pe ambele maluri ale Prutului care aderă la valorile liberale și europene

Read More

De ce contează raportul CRPE privind bursele României

Odată cu lansarea raportului au apărut și o serie de reacții, dintre care o parte bazate pe fals și dezinformare. Mă refer la următoarele 4 reacții publice, enunțate de E.TomacȘ.MironG.Damian și ziariștionline. În continuare voi arăta de ce respectivele reacții sunt viciate, referindu-mă la unele dintre afirmațiile cuprinse în cele 4 ieșiri publice, utilizând inclusiv argumente din comentariile CRPE cu privire la câteva reacții provocate de raport.

  1. Studiul nu conține lista cu marile universitați din țară, Universitatea București, Univ. Dunărea de Jos, Universitatea Al. Ioan Cuza – unde există cei mai mulți studenți basarabeni. (E.Tomac, Ș.Miron G.Damian)

De fapt, au fost expediate prin fax și email (iar unii rectori au fost și sunați) solicitări către 48 de universități, inclusiv cele nominalizate. Doar că dintre acestea, numai 24 au binevoit să vină cu un răspuns cuprinzând datele solicitate. Conform informațiilor primite de la MECTS, În perioada 2007-2011, cele 24 de universități care fac obiectul studiului au deținut o medie de  48,5% din numărul total al studenților admiși la studiiuniversitare și post universitare(0,5% din total) în România. Prin urmare, studiul a acoperit jumătate dintre nr total al studenților, context în care apartenența lor la o universitate anume este irelevantă. Mă tem ca această reacție publică a oficialului E.Tomac să nu însemne că nici acum Guvernul nu are de gând să repare nimic în procedură.

Read More

Paradoxul burselor acordate de România – lansare Raport (doc)

Am participat ieri la lansarea raportului Bune intenții și coșmar birocratic. Paradoxul burselor acordate de statul român (.pdf), elaborat de Centrul Român de Politici Publice. Aici puteți vedea galeria foto, iar de aici puteți descărca intervenția mea (pdf): Tudor Cojocariu-Interventie lansare studiu.

Conferința a fost una relativ productivă, participanții reușind să-și împărtășească punctele de vedere atât privind subiectul abordat, cât și studiul propriu-zis. Așadar, dacă studiul în sine a provocat în mare parte reacții pozitive, existând și reacții negative venite din partea secretarului de stat pentru românii de pretutindeni, E.Tomac și a lui Ș. Miron, președintele OSB București care și în acest caz a funcționat ca o anexă a partidului aflat la guvernare

Read More