reforma tagged posts

Un pol proeuropean si antioligarhic

În timp ce la București, clasa politică românească este pe cale de a se reforma, sub presiunea celor mai mari proteste de stradă de la Revoluție încoace, noi încă ne mai tragem de șireturi privind chestiuni scandalos de banale. În România, după prima zi de protest, au picat guvernul și un primar de sector cu cele mai bune șanse la primăria generală. În RM, după jumătate de an de proteste, a picat un partid care susține revendicările protestatarilor. În mod ironic, diferența uriașă de nivel este dată chiar de cuplul Ponta-Plahotniuc. Dacă primul a demisionat la cererea noului său șef pe linie de partid, Dragnea, luând cu el întregul guvern, atunci al doilea a rămas în picioare, trimițând la plimbare, printr-o majoritate parlamentară pro-moscovită, guvernul proeuropean moldovean.

Mai mult. Întregul sistem de pe malul Dâmboviței se clatină acum serios, sub ghionturile Direcției Naționale Anticorupție, iar acum și ale străzii. Căderea guvernului a sporit numărul protestatarilor din întreaga țară, care, obținând o victorie imediată, dar imensă, au ieșit entuziasmați să ceară ceea ce au tot cerut mocnit de la Revoluție încoace: o clasă politică nouă, funcționari competenți, factori decizionali integri, o justiție curată și, nu în ultimul rând, respect. Sistemul moldovenesc, însă, se regenerează mereu ca un balaur, iar majoritatea populației, fie din comoditate, fie din lipsă de viziune, fie dintr-o dură disperare, înghite gogoșile artizanilor sistemului, prin presa prostituată, sau prin rețeaua de institiții și business-uri îmbârligate, de care depind cu toții.

Read More

Un nou guvern al partidelor, dar nu si al cetatenilor

După o nouă suită de întâlniri ascunse de ochii lumii, cu declarații goale și priviri din spatele geamurilor fumurii ale limuzinelor lor negre, liderii celor 3 partide au ajuns la concluzia că noi nu merităm o schimbare în bine. În schimb, merită ei o continuare glorioasă a marasmului numit generic ”dezvoltarea Republicii Moldova”.

În scurta noastră istorie, prima opțiune a pierdut mai mereu în fața celei de a doua. Iar acum, după ce ne-a fost furată și iluzia unui guvern condus de, probabil, cel mai eficient ministru pe care l-a avut vreodată RM, senzația de frustrare și revoltă a devenit și mai mare. Exact ca într-un film cu proști, cei 3 președinți de partide declară că vor susține candidatura Maiei Sandu, după care, tot ei scot din pălărie un alt candidat, invocând motive idioate și insultând-o pe cea care le-ar putea da oricând lecții de reforme. Mă refer, bineînțeles, la liderul PL, pentru că liderul formal al PD nici nu s-a obosit să explice de ce a fost nevoie de înlocuirea candidatului, în alunecosul și consacratul stil diacovist. A acuza un șef de cabinet de miniștri că vrea să aibă un cuvânt de spus în privința componenței acestuia, dar și a pachetului de reforme pe care același șef de cabinet ar urma să le implementeze, denotă demagogie, lipsă de viziune și cinism. Este, de fapt, o manifestare normală pentru un individ care se autodescrie drept un ”luptător pentru niște reforme care de 26 de ani nu se mai petrec”.

Read More

O viziune pentru protestele care vor veni

Încă de la bun început, Alianța pentru Moldova Europeană  a fost o idee proastă. Atât de proastă încât artizanii ei nici măcar n-au reușit să se impună pe agenda publică cu această denumire pompoasă, dar goală. Parteneriatul dintre echipele celor 2 Vlazi va rămâne în scurta istorie a politicii moldovenești drept și mai scurta coaliție minoritară alături de comuniști. Atuul pe care această coaliție încă-l mai are, respectiv sprijinul nevoit al Uniunii Europene, merge mână în mână cu celălalt atu, tot geopolitic, respectiv împiedicarea socialiștilor și usatiștilor de a guverna statul.

Aceste 2 calități, însă, sunt compensate cu vârf și îndesat de o sumedenie de defecte. Prin urmare, parafrazându-l pe editorialistul Cristian Tudor Popescu, actuala putere poate fi definită drept o coaliție constituită în vederea comiterii de abuzuri. Expresia patentată de jurnalist odată cu obstrucționările parlamentarilor în adresa justiției române, prin nevotarea ridicării imunității unor colegi penali, se referea la un Parlament constituit în vederea comiterii de infracțiuni. Ei bine, la noi nu e vorba doar de Parlament, ci de întregul angrenaj instituțional central, poate cu excepția Ministerului Educației și al unor alte puține instituții, care, aflate sub control politic total, se supune directivelor abuzive ale celor câțiva pseudo-politicieni care țin frâiele statului.

Read More

Un procuror independent, european si moldovean

CorruptionPe 30 noiembrie am votat pentru refacerea Alianței pentru Integrare Europeană, în formula PLDM, PL și PD, evident. Am mai votat pentru un guvern condus de Iurie Leancă, cel care a demonstrat că este un personaj serios și benefic republicii. Sau, cel puțin, mai serios și mai benefic decât un alt ipotetic premier care ar putea fi sprijinit la modul realist de toate cele trei partide.

De aceea, am fost încă de la început îndreptățiți să ne revoltăm împotriva bâlbâielilor celor trei partide. Am așteptat de la acestea, într-un mod ce denotă, poate, naivitate sau chiar masochism, să-și respecte angajamentele din campania electorală și să se alieze, spre binele comun, al nostru, dar și al lor, în definitiv. Totuși, am avut așteptări mai puține de la unii și mai multe de la alții.

De la PL m-am așteptat să promită lucruri irealizabile, utopice chiar, în condițiile în care doar 46% dintre votanți au ales Uniunea Europeană. Pentru că pe parcursul întregului an 2014 PL și-a construit discursul public pe lupta împotriva corupției și a investigării corecte a privatizărilor dubioase, nu m-a mirat solicitarea acestora de a numi un procuror din UE. Ideea mi se pare în principiu bună, dar prea îndrăzneață. Atât de îndrăzneață încât era clar de la bun început că este irealizabilă într-un stat sovietic precum este RM în 2015.

Read More

Trei lucruri care ne privesc, prost înțelese de către străini

Cu siguranță, numărul lucrurilor prost înțelese despre noi este mult mai mare decât spune titlul. Fiecare ar putea întocmi o listă cu minimum zece lucruri care se referă la imaginea noastră și care sunt prost sau deloc înțelese de către străinii pe care îi cunoaștem. Cu toate acestea, eu mă voi referi doar la trei dintre ele, pe care le consider esențiale și pe care le-am dezbătut cu persoane avizate, cu prestigiu, din unele state vest-europene, iar mai nou, din SUA. Mai mult, eu consider că aceste trei lucruri despre care voi vorbi în continuare, trebuie să devină teme de campanie la parlamentarele din noiembrie, dincolo de înțepături, concerte și minciuni.

Agresiune armată rusească vs. război civil între moldoveni.Aparatul de propagandă al Federației Ruse, în buna tradiție a propagandei sovietice, lansase în 1992 versiunea cinică și arogantă, conform căreia războiul de pe Nistru a fost un război civil, adică purtat între cetățenii aceluiași stat. Rușii încearcă și astăzi să ne convingă de faptul că tații noștri, români moldoveni, au luptat în 1992 împotriva conaționalilor lor care regretau destrămarea URSS. Chiar dacă noi nu-i credem,

Read More

Pozor! Praga.

Praga este surprinzătoare pentru că are.
Are un centru vechi mai mare decât Chişinăul întreg şi mai aglomerat de frumuseţi decât Parisul. Are atât de multe clădiri frumoase, construite în stil gotic, neo-gotic, renascentist, neo-renascentist, încât dacă ai putea, le-ai fotografia pe toate.

Are pavaj mult şi care se (re)aşează cam peste tot într-o singură noapte. Strada pe care am cutreierat-o cel mai des arăta ca un şantier de construcţii când am ajuns, pentru ca în 4 zile să nu mai fie urme nici de excavatoare, nici de interdicţii, nici de gropi.

Are atât de mulţi oameni diferiţi şi nişte chipuri atât de senine, încât uiţi că eşti într-un oraş din fostul lagăr comunist. E adevărat, oamenii din Praga nu arată chiar ca nişte vest-europeni (cu excepţia droaielor de turişti), dar reprezintă, probabil, compromisul perfect dintre

Read More