alegeri locale tagged posts

Sa nu votam pe 3 iunie. Daca deja ne place totul asa cum e

Mai țineți minte situația jenantă în care a fost pus (ne)președintele Dodon de fotograful Constantin Grigoriță? Dar reacția lașă a primului, care nu l-a mai lăsat pe jurnalist să participe la pseudoconferințele sale de presă? Dacă asemenea atitudini ne dorim și la primăria Chișinău, să nu votăm pe 3 iunie.

Mai țineți minte cum socialiștii lui Dodon au votat, alături de democrații lui Plahotniuc pentru instituirea sistemului mixt de vot? Dar discursul împăciuitor al tovarășilor Candu și Bătrâncea, care și-au sărit la final în brațe ”pentru viitorul țării”? Dacă asemenea colaborări dintre socialiști și democrați ne sunt pe plac, de dragul unei coaliții antieuropene din toamna lui 2018, să nu votăm pe 3 iunie.

Mai țineți minte cui a lăsat...

Read More

Nu mai vreau sa votez

Am devenit un votant pretențios. Din 2005, când am votat pentru prima dată, s-au schimbat foarte multe lucruri. Atunci aveam o singură variantă, iar peisajul politic se împărțea în 2 tabere: noi, românii proeuropeni și ei, sovieticii antieuropeni de toate etniile. De aceea, dar și datorită vârstei, nici nu aveam cum să am pretenții de la clasa politică. Asta aveam în buletinul de vot, asta votam. Simțeam că votul meu va schimba tot și-i va înlătura pe comuniști de la putere. În naivitatea mea, nu concepeam ca lucrurile să meargă într-o altă direcție decât cea trasată de votul meu. Și totuși, puterea din 2001 a continuat să profaneze statul până în 2009 și, chiar și până astăzi, după cooptarea lor la putere la începutul anului.

Atunci, în 2005 chiar voiam să votez. Astăzi, când există mai multe alternative, ale căror defecte și slăbiciuni sunt la vedere, dorința de a vota se destramă. Astăzi, a vota doar conform dorinței este un lux, pe care foarte puțini și-l permit. Poate doar naivii sau fanaticii. Astăzi, votul celor mai mulți dintre noi se bazează, chiar dacă nu realizăm întotdeauna, pe cu totul alte tipuri de motivații.

Putem alege doar din ceea ce ni se oferă. Fiecare scrutin electoral vine cu o singură listă de candidați, respectiv cu o singură listă de partide care girează niște consilieri municipali. De aceea, a aștepta primari pe cai albi și consilieri imaculați, nu este o soluție care ar putea duce undeva. Fiecare dintre noi poate pune ștampila doar pe cei înscriși pe buletinele de vot. Prin urmare, orice divagații pe marginea unei presupuse perfecțiuni a vreunuia dintre candidați sunt inutile și denotă fie ipocrizie, fie fanatism.

Read More

Batalia surda pentru primaria Chisinau

sursa-Adevarul.roÎntreruptă brutal de telenovela pentru proști întitulată de corupții de la guvernare ”Kroll”, precampania pentru primăria Chișinău a trecut în plan secund pe agenda publică. Cu toate acestea, bâlbâielile și ”răsturnările” de situație din telenovela amintită (regizate, bineînțeles, în cel mai cinic mod cu putință) își vor pune amprenta pe modul în care vor vota moldovenii, inclusiv chișinăuienii, la localele din 14 iunie. Afirm asta, știind că alegerile locale sunt, în RM, în aceeași măsură politice și partizane, precum sunt și tributare personalității candidaților. Cu alte cuvinte, Dorin Chirtoacă, de exemplu, va beneficia enorm de pe urma deciziei de a nu participa la guvernare a Partidului Liberal. Este adevărat că, pe zi ce trece, vedem din ce în ce mai multe dovezi că absența liberalilor din coaliția de guvernare nu s-a decis doar în sediul din strada Nicolae Iorga. Din contra, aceasta pare să fi fost, în mod ironic, o decizie comună tacită, care părea să fie, în contextul de atunci, în avantajul tuturor actorilor implicați.

Lăcomia și aroganța celor 2 membri ai coaliției minoritare, însă, au făcut ca cel mai avantajat de decizia comună din iarnă, să fie Partidul Liberal. În iunie se va vedea cum acesta va fi profitat din plin de riscurile demne de niște kamikaze ale PLDM și PD, Dorin Chirtoacă adjudecându-și al treilea mandat de primar. Este adevărat, fiind în opoziție față de 2 partide care după ”câștigarea” alegerilor au uitat de propriii lor alegători, este și greu să nu profiți. Chiar dacă nu faci mare lucru, așa cum este și cazul PL. Probabil că dacă purtătorii de mesaje liberali și-ar fi luat liber din februarie până acum, când va începe pe bune campania, rezultatul ar fi fost același.

Read More

Asteptari uriase, actiuni iresponsabile

Duminică, românii de pretutindeni, inclusiv noi, am urmărit cu speranță învestirea în funcție a primului președinte liberal din istoria României, Klaus Iohannis. Evenimentul, mai mult simbolic decât hotărâtor în vreun sens, ne-a provocat emoții similare celor din noaptea lui 16 noiembrie, când așteptam rezultatele prezidențialelor. Având în vedere rezultatul de la secțiile din Republica Moldova (78% pentru Iohannis), mi s-au părut firești manifestările moldovenilor, indiferent de calitatea lor de dubli cetățeni, care au emanat satisfacție și optimism pe tot parcursul ceremoniei.

Atitudinea pozitivă a acestora, în deplină consonanță cu cea a conaționalilor din România și din diaspora, precum a fost și votul, în premieră, a fost catalizată de o realitate mai puțin fericită din stânga Prutului. Mă refer, bineînțeles, la înșelarea progresivă, dar nedefinitivă, a așteptărilor votanților proeuropeni de către PLDM, PL și PD. După 5 ani de guvernare plini de contraste, după 2 luni de campanie electorală istovitoare pentru toată lumea și un car de promisiuni proeuropene,

Read More

Celor care nu vor vota primarul, prin asta scuipându-şi în propria faţă

Am vrut iniţial ca ceea ce scriu acum să fie elaborat, exhaustiv şi peste măsură de argumentat. Dar m-am răzgândit. Ştiu că, oricum,  cei care-şi maschează lamentările şi frustrările prin revolte n-au timp pentru a se opri din mers şi pentru a se gândi la ce a fost, la ce este şi la ce va fi să fie. Spun asta şi mă gândesc la pretenţiile lor de oameni informaţi, cu atitudine civică şi cu „părere obiectivă”, dar şi la kilometrii de texte scrise pe care s-au prefăcut că le-au înţeles în urma lecturării. Nici argumentele unor oameni care chiar contează (analişti, experţi, oameni de cultură, oameni de ştiinţă, oficiali europeni) nu i-au făcut să vadă că boicotul lor presupune avantajarea comuniştilor. O parte dintre ei sunt rău-intenţionaţi, o altă parte – instrumentalizaţi. Cu toţii scuipă în propriul viitor.

Au făcut parte din primul val de bloggeri, dintre primii critici tineri ai regimului comunist, dintre cei pe care nu doar politicianiştii de mucava s-au grăbit să-i pupe-n frunte îngânând dulcele „Voi sunteţi prezentul şi viitorul Ţării!..”

Acum se întorc împotriva propriilor credinţe şi fapte, sau cel puţin împotriva acelor credinţe şi fapte pe care le-au emanat prin prestaţia lor publică,

Read More