locale tagged posts

Toti proeuropenii trebuie sa se uneasca, inclusiv unionistii

Trăim niște momente în care grotescul a acaparat spațiul public din Republica Moldova. Un partid declarat proeuropean terfelește fără nici o jenă culorile tricolorului și ale Uniunii Europene, amestecând cu minciună, teroare și hoție toate valorile democratice în care noi, oamenii onești și bine-intenționați, credem.

De câteva zile, protestele au copleșit Chișinăul, deși ar fi fost la fel de oportun și necesar ca acestea să copleșească întreaga republică, întrucât dezideratul de a trăi într-un stat de drept este unul comun tuturor locuitorilor. Nu știm cu ce se vor încheia aceste proteste: alegeri butaforice (probabil boicotate de opoziție) sau validarea lor (nu-mi dau seama cum s-ar mai putea petrece asta acum)...

Read More

Fuga de idei si eroarea indecisilor

De data aceasta am avut parte de cel mai ciudat tur II al vreunei campanii electorale pentru primăria municipiului Chișinău. Chiar dacă nici precedenții reprezentanți ai curentului antieuropean nu s-au remarcat printr-o prezență deosebită de spirit și idei, de data aceasta am fost târâți de către Zinaida Greceanîi într-o campanie exemplar de sterilă și lipsită de sens. A-i priva pe locuitorii Chișinăului, inclusiv pe propriii tăi votanți din turul I, de o confruntare directă și bazată pe idei cu oponentul tău electoral, denotă o flagrantă lipsă de respect și o indiferență insultătoare față de toată lumea, cu excepția propriei tale găști, dar și față de niște principii elementare ale democrației și ale bunului-simț.

Dacă susținătorii tovarășei vor să aibă parte de un asemenea tratament pe parcursul următorilor 4 ani, să o voteze. E treaba și problema lor să sprijine o candidată care consideră că dezbaterile electorale nu sunt decât niște spectacole inutile organizate de presă. Eu nu mă mir, pentru că mi-a fost clar dintotdeauna că pentru mancurții din fan-club-ul lui Stalin și Putin, libertatea de expresie, forța argumentelor, transparența și sinceritatea sunt niște lucruri exotice și bune de ignorat. De ce să ne mirăm și ce să așteptăm de la cineva care, în calitate de premier baricadat în Guvern, amenința tinerii în aprilie 2009 că dacă vor ieși în stradă să-și exprime nemulțumirea față de abuzurile guvernării, vor fi împușcați?

Read More

Nu mai vreau sa votez

Am devenit un votant pretențios. Din 2005, când am votat pentru prima dată, s-au schimbat foarte multe lucruri. Atunci aveam o singură variantă, iar peisajul politic se împărțea în 2 tabere: noi, românii proeuropeni și ei, sovieticii antieuropeni de toate etniile. De aceea, dar și datorită vârstei, nici nu aveam cum să am pretenții de la clasa politică. Asta aveam în buletinul de vot, asta votam. Simțeam că votul meu va schimba tot și-i va înlătura pe comuniști de la putere. În naivitatea mea, nu concepeam ca lucrurile să meargă într-o altă direcție decât cea trasată de votul meu. Și totuși, puterea din 2001 a continuat să profaneze statul până în 2009 și, chiar și până astăzi, după cooptarea lor la putere la începutul anului.

Atunci, în 2005 chiar voiam să votez. Astăzi, când există mai multe alternative, ale căror defecte și slăbiciuni sunt la vedere, dorința de a vota se destramă. Astăzi, a vota doar conform dorinței este un lux, pe care foarte puțini și-l permit. Poate doar naivii sau fanaticii. Astăzi, votul celor mai mulți dintre noi se bazează, chiar dacă nu realizăm întotdeauna, pe cu totul alte tipuri de motivații.

Putem alege doar din ceea ce ni se oferă. Fiecare scrutin electoral vine cu o singură listă de candidați, respectiv cu o singură listă de partide care girează niște consilieri municipali. De aceea, a aștepta primari pe cai albi și consilieri imaculați, nu este o soluție care ar putea duce undeva. Fiecare dintre noi poate pune ștampila doar pe cei înscriși pe buletinele de vot. Prin urmare, orice divagații pe marginea unei presupuse perfecțiuni a vreunuia dintre candidați sunt inutile și denotă fie ipocrizie, fie fanatism.

Read More

Un protest demn de un popor european

Un protest demn de un popor european-sursa-jurnal.mdPrima reacție pe care am avut-o văzând imaginile din Piața Marii Adunării Naționale a fost ”Ăsta-i un miting demn de București!”, amintindu-mi de manifestările de civism împotriva abuzurilor lui Băsescu și Boc (amenințarea lui Arafat, corupția endemică, aroganța fără margini), apoi împotriva abuzurilor lui Ponta și Dragnea (Roșia Montana, votul din afara granițelor la prezidențiale, protejarea corupților) și nu numai. Anii recenți au arătat că românii știu să se mobilizeze, indiferent de tabăra politică de la guvernare și de vacuumul în care funcționează mass-media privată și de stat.

S-a vorbit foarte puțin despre protestul organizat de Platforma civică Demnitate și Adevăr, promovarea fiind gestionată în primul rând de trustul Jurnal. Au existat și relatări adiacente, dar insuficient de puține pentru ca să se poată spune că manifestația va fi una de amploare. Exista posibilitatea ca aceasta să treacă precum a trecut și prima, adică marșul din 5 aprilie, nemeritat de neobservat. S-a întâmplat, altfel însă. PMAN s-a umplut cu oameni, astfel încât circa 50.000 de oameni s-au arătat solidari cu următoarele solicitări ale organizatorilor:

– anchetarea pe bune a crimelor din aprilie 2009

– lupta pe bune împotriva corupției

– investigarea hoțiilor de la 2001 încoace

Read More

Reconfigurarea scenei politice, dar nu si a publicului

BOP aprilie 2015De fiecare dată, la fiecare alegeri, foarte mulți dintre noi mergem cu impresia că partidele care se regăsesc în listă vor rămâne acolo, sau, mai mult, în preferințele noastre, pentru totdeauna. Cu toții vorbim despre caracterul schimbător al scenei noastre politice, dar puțini dintre noi realizăm ce înseamnă acest lucru cu adevărat. După care, începem să observăm că se încheie o epocă și începe alta. Corpul cetățenesc, electoral, sau, dacă este să ne referim la evoluția partidelor, corpul activiștilor de partid (fără vreo conotație peiorativă, de această dată), rămâne, însă același.

Aceeași oameni, cu excepțiile dictate de nemiloasa demografie, au stat la baza Frontului Popular, al Partidului Forțelor Democratice, Partidului Popular Creștin Democrat, Alianței Moldova Noastră, Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal și altele de acest fel, care s-au proclamat de la bun început proeuropene/occidentale. Toate aceste formațiuni cu reprezentare parlamentară sau care au și guvernat, au fost susținute și votate de aceeași cetățeni cu familiile lor din mai multe generații de moldoveni cu drept de vot. Membrii de rând, dar și unii dintre liderii publici și din umbră au avut de a face cu forțele politice enumerate mai sus și care au reprezentat la un moment dat acel segment treaz din societatea noastră.

Read More

Minoritatile noastre cele manipulate

Site oficial-TaracliaSuntem obișnuiți, de când ne știm, să depindem de alte popoare și state, cam sub toate aspectele. Recent, am mai primit o palmă peste obrazul întors de atâtea ori, prin care stângiștii au făcut primul pas spre formalizarea unui nou act de separatism, accentuându-ne dependența. Chiar dacă ne-am fi așteptat ca tendințele separatiste să se amplifice în nord, respectiv în regiunile cu minorități rusești și ucrainene, situația geopolitică i-a determinat pe cei de la Kremlin să apese butonul roșu pe care scrie Sud, în loc de Nord. Or, prioritatea esticilor este, în aceste momente, pregătirea terenului pentru mărșăluirea către regiunea Odesa, ocuparea căreia ar fi mult mai accesibilă decât ocuparea regiunilor Cernăuți și Vinița, de exemplu.

Flirtul Moscovei cu Taraclia, pe care o iau mai mereu la pachet cu Găgăuzia, are origini mai vechi, bazându-se în mare parte pe anexarea de la 1812 și rusificarea care a urmat. Periodic, însă, solii moscoviți au tot zgândărit sentimentele localnicilor dezinformați și ale conducerii proeuropene de la Chișinău. De exemplu, în 2014, ambasadorul rus Muhametșin a declarat că Găgăuzia și Taraclia merită mai multă atenție, în aceste două regiuni existând ”modele pozitive, demne de urmat”. La ce fel de atenție și modele s-a referit oficialul cred că este evident, afirmația fiind urmată imediat de oda președintelui raionului Taraclia, care a amintit de populația preponderent rusofonă din regiune. Rusofonă, dar nu și rusă, ar trebui să adăugăm noi, ceea ce ar trebui să conteze într-un stat ”cu statalitate”.

Read More

Cum au ajuns liberalii pe creasta valului?

Creşte PL-ul şi creşte Dorin Chirtoacă, iar pentru 5 iunie se întrevede acelaşi scenariu ca şi-n 2007, când doar liberalul şi comunistul Iordan au dispus de şanse reale pentru câştigarea „trofeului”. Acest fapt vine să confirme sugestiile primarului liberal, conform cărora, lupta pentru locale se duce între comunişti (27%) şi liberali (25%), PLDM-ul şi PD-ul rămânând la mijlocul clasamentului (17 şi 6 la sută). Iar chestia asta nu se întâmplă pentru că au început moldovenii să mustească de dragoste pentru liberalism, sau pentru că au devenit brusc mai puţin comunişti, ci pentru că în ultima perioadă (încă dinaintea campaniei) imaginea partidului a fost „îmbrăţişată” de către

Read More

Când n-ai argumente, te întorci şi pleci înjurând. Despre Dodon vs Chirtoacă

Având în vedere că n-am prea observat (poate că din vina mea) articole cât de cât consistente care să prezinte confruntarea dintre Dodon şi Chirtoacă, m-am gândit că n-ar strica un desfăşurător al acesteia. Să zicem, pentru posteritate.

Întrebările mi-au părut relevante, chiar dacă mai de fiecare dată au fost mai curând mingi ridicate la fileu comunistului roz şi învinuiri aduse lui Chirtoacă (una dintre acestea arăta ca un ditamai răspuns-argument). Este adevărat că e de vină şi situaţia, dat fiind că liberalul a administrat Primăria în ultimii 4 ani, iar comunistul face doar „figuraţie aspirativă”. Totuşi, s-a cam văzut de partea cui au fost organizatorii şi grupul celor mai activi FB-ukeri like-uiţi pe „peretele” evenimentului. M-a bucurat că moderatorul a utilizat sintagma „limba română” şi nu „moldovenească” şi mă mir că gurile rele (a se citi comsomoliştii rătăciţi prin istorie) n-au sărit să spună că-s „ocupanţi rumâno-fascişti”. Probabil că deja realizează şi ei cât de tâmp sună pseudo-argumentarea moldovenistă a idolului lor roz. În schimb, limba rusă, cea a minoritarilor, a fost la ea acasă. Cine a zis că li se încalcă drepturile celor sub 20% de ruşi din republică?

La prima întrebare, care a ţinut de temerea autorului că nu vor fi respectate promisiunile, Chirtoaca a vorbit despre realizările sale, proiectele în derulare, deci despre lucruri care au şanse mari de a fi realizate

Read More

Când se va retrage Buliga?

Scriam într-un articol mai vechi despre strategia conducerii PLDM de a ceda funcţia de primar general, pentru ca mai apoi să utilizeze gestul premierului în campania pentru parlamentare. Este bine cunoscută poziţionarea şovăielnică a verzilor atunci când sunt întrebaţi despre oportunitatea unor noi anticipate. De altfel, renunţarea la Bodiu este deja valorificată în actuala campanie pentru locale, când toate eforturile celui mai mare partid din Parlament se concentrează asupra viitorilor consilieri locali şi când li se arată oamenilor cât de nobili sunt liberal-democraţii.

Am salutat cu toţii gestul lui Filat, având încrederea că acesta va fi unul benefic pentru menţinerea în administraţie a forţelor liberal-democrate. Mai mult, presa a bubuit câteva zile în şir despre nobleţea lui Filat care şi-a sacrificat interesele de partid de dragul Alianţei. Atunci nu văd de ce n-ar proceda în acelaşi fel şi candidatul PDM,

Read More

PCRM, asul din mânecă al PLDM

Încă din primele zile de campanie, Dodon declarase că Bodiu va fi scos din joc în şuturi, argumentând că lupta se duce de fapt între Filat şi Dorin Chirtoacă. Într-o oarecare măsură, comunistul are dreptate, relevant în acest sens fiind refuzul Guvernului de a returna Primăriei banii furnizaţi de către cea din urmă, în mod indirect, primăriilor celorlalte localităţi ale republicii. Cu alte cuvinte, peledemiştii Filat şi Negruţă au avut grijă ca locuitorii Chişinăului să nu primească nici un sfanţ

Read More