bop tagged posts

Primul cuvânt care-ți vine în minte atunci când privești reprezentarea grafică a rezultatelor celui mai recent sondaj de opinie din RM este polarizare. Sau război. Unul socio-politic, deocamdată. Dacă precedentele sondaje indicau asupra unei împărțiri echilibrate a preferințelor poporului prutonistrean, astăzi acesta din urmă ar împinge în Parlament doar 2 partide: PSRM (33.6%) și PAS (24,8%). Celelalte, adică PPDA, PD, PPEM, PL, PN, PLDM, PCRM P-Șor, al lua sub pragul de 6%. Desigur, șansele ca doar două partide să devină parlamentare în 2018 sunt foarte mici. Probabil că unele dintre acestea vor intra cumva în legislativ, fie și la limita pragului. Probabil că nu putem nici să ne bazăm în totalitate pe fidelitatea acestor rezultate...

Ieri au fost publicate rezultatele de sezon ale Barometrului Opiniei Publice. Acestea par să fie mai bune decât mă așteptam, în condițiile în care ar trebui să fac mari eforturi pentru a-mi aminti de cineva care ar fi crezut în viitorul luminos al încăpățânatei republici.

Câteva lucruri m-au surprins în mod deosebit, ceea ce mă face și oarecum sceptic privind fidelitatea analizării acestora. În primul rând, mă surprinde ascensiunea fulminantă a ipoteticului partid al Platformei DA, care a ajuns să se bată de la egal la egal cu partidele opoziției proruse ale lui Usatîi și Dodon. Dacă rezultatele ar fi veridice, am putea afirma că lucrurile nu stau chiar atât de prost precum par la prima vedere. Doar că, să nu uităm, tot despre un stat falimentar vorbim. Popularitatea platformei, însă, este foarte firavă și depinde de foarte mulți factori. În continuare, parafrazându-l pe Murphy, cred că dacă vor fi greșeli de făcut, acestea vor fi făcute.

De fiecare dată, la fiecare alegeri, foarte mulți dintre noi mergem cu impresia că partidele care se regăsesc în listă vor rămâne acolo, sau, mai mult, în preferințele noastre, pentru totdeauna. Cu toții vorbim despre caracterul schimbător al scenei noastre politice, dar puțini dintre noi realizăm ce înseamnă acest lucru cu adevărat. După care, începem să observăm că se încheie o epocă și începe alta. Corpul cetățenesc, electoral, sau, dacă este să ne referim la evoluția partidelor, corpul activiștilor de partid (fără vreo conotație peiorativă, de această dată), rămâne, însă același.

Aceeași oameni, cu excepțiile dictate de nemiloasa demografie, au stat la baza Frontului Popular, al Partidului Forțelor Democratice, Partidului Popular Creștin Democrat, Alianței Moldova Noastră, Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal și altele de acest fel, care s-au proclamat de la bun început proeuropene/occidentale. Toate aceste formațiuni cu reprezentare parlamentară sau care au și guvernat, au fost susținute și votate de aceeași cetățeni cu familiile lor din mai multe generații de moldoveni cu drept de vot. Membrii de rând, dar și unii dintre liderii publici și din umbră au avut de a face cu forțele politice enumerate mai sus și care au reprezentat la un moment dat acel segment treaz din societatea noastră.

I. Argument

Integrarea europeana tine in primul rand de europenizare, iar europenizarea, la randul ei, nu poate avea loc decat prin democratizarea institutiilor si a societatii per ansamblu. Pentru a demara insa acest dificil drum de schimbare a societatii, o conditie primordiala ar fi democratizarea spatiului public, cel care ar trebui sa contina toate opiniile, argumentele si, in fine, dezbaterile cu privire la societate si problemele ei. Aceasta este teza pe care imi propun sa o dezvolt in cele ce urmeaza.

II. Democratizarea ca imperativ al prezentului 

Voi incepe prin a prezenta mai multe perspective asupra conceptelor de europenizare si democratizare, in masura in care imi va permite spatiul, dar si bibliografia consultata.

Fara a avea intentia de a recurge la un demers exhausti...

Situația din fosta republică sovietică socialistă Moldovenească, care există în prezent sub denumirea de Republica Moldova, este una deosebită față de restul statelor din Europa, dar oarecum asemănătoare celor din fostul lagăr socialist. Mă refer la nivelul economiei, drepturile fundamentale ale individului și nu în ultimul rând, la libertatea presei. Promovarea acestora, dar și a altor asemenea valori sunt esențiale pentru construirea unei societăți democratice veritabile.

Mă voi opri în cele ce urmează asupra celei din urmă chestiuni, și anume asupra atitudinii populației referitor la mass-media.

Voi avea în vedere atât aspectele generale, cât și particulare, bazându-mă pe surse oficiale, respectiv lucrări de specialitate, sondaje și barometre de opinie pub...