republica moldova tagged posts

Vestea liberalizării regimului de vize le-a picat bine aproape tuturor, dar nu am văzut decât membrii partidelor politice de la putere emulând entuziasm. Sau cel puţin nu în public.

Acest fapt se leagă atât de capacitatea noastră moştenită, dar inutilă, de a disimula emoţiile pozitive, cât şi efectelor perverse ale propagandei moscovite.

Vedem zi de zi articole de opinii, jurnale de călătorie, sau interviuri cu oaspeţi din vest, care nu mai contenesc să se mire de frumuseţea locurilor din republică şi de expresiile posace ale moldovenilor. Cu excepţia câtorva cetăţeni mai plimbaţi, a unor tineri plini de speranţe şi a unor oameni de vârsta a doua care realizează că-şi vor putea petrece vacanţele alături de copiii lor plecaţi la studii sau la muncă în afară, cei mai mulţi moldoveni se poartă de parcă au fost puşi să tragă-n plug.

Apropierea Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius este intens comentată de întreaga presă din Republica Moldova şi nu numai.

Momentul istoric decisiv înseamnă şi un prilej de reflecţie profundă, dar şi de analiza pertinentă a viitorului republicii de peste Prut.

Interviul următor surprinde punctul de vedere al unuia dintre cei mai buni editorialişti şi comentatori din Republica Moldova – Tudor Cojocariu. Originar din Chişinău şi absolvent al SNSPA – profilul Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, Tudor Cojocariu are o bogată activitate publicistică, iar în prezent este Responsabil Proiecte la Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Chestiunea acordării cetăţeniei române în condiţii speciale este şi va rămâne una controversată, având mize de ordin moral, istoric, dar şi geopolitic. Mulţi sunt actorii cărora nu le-ar convine ca trecutul, aşa cum apare el în memoria colectivă a celor care au reţinut ceva din istoria învăţată în şcoală, “să se răzbune” pe cei care şi-au imaginat că pot sta în calea unităţii culturale a unui popor. Dar asta nu are de ce să împiedice acel popor să vrea mai mult, să depună toate eforturile pentru a prospera şi pentru a recupera anii pierduţi din cauze neimputabile lui.

Spiritul celor de mai sus se regăseşte şi în articolul 11 din Legea cetăţeniei, care sună în felul următor: “Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română (…)”. Chestiunea constă, aşadar, în această lipsă de imputabilitate,

Relaţiile dintre România şi Republica Moldova au avut, odată cu recunoaşterea internaţională a independenţei celei din urmă, o evoluţie constant de inconstantă.

Încă de la începutul anilor 90, cooperarea dintre cele două state a stat sub semnul unor „poduri de flori” care au reprezentat mai mult decât un eveniment simbolic, ci un tip de abordare în sine, care s-a dovedit a fi un soi de paradigmă în care a funcţionat ani de-a rândul România. Spun că a funcţionat doar România, pentru că doar de la ea se aştepta toată lumea să vină cu soluţii, resurse şi asistenţă, în toate sensurile. Şi totuşi, necesitatea de schimbare, sau dacă vreţi, de o resetare a relaţiei, se simţea de mai multă vreme.

Anume din această perspectivă, recentele iniţiative ale celor două guverne, fortificate în cadrul şedinţei comune de la Iaşi, reprezintă un semnal că treptat ieşim din paradigma podurilor de flori şi ne încadrăm în cea a podurilor de beton, gazoducte

Vestea bună, dar şi „veche”, este că România, în calitate de stat membru al UE, are obligaţia de a deveni stat donator de asistenţă pentru dezvoltare (ODA), iar Republica Moldova a fost aleasă de România drept stat prioritar pentru fondurile sale de tip ODA.

Ministerul Afacerilor Externe român (MAE) este cel care are sarcina de a gestiona fondurile totale ODA, care au fost de 2,7 milioane euro în 2011, dar au scăzut pentru anul curent până la la 2,4 milioane de euro. O treime dintre aceşti bani, adică circa 800.000 de Euro, urmează a fi cheltuiţi pentru sprijinirea administraţiei publice din Republica Moldova, acordarea de asistenţă tehnică Guvernului moldovean,

Vorbim astăzi cu Tudor Cojocariu,  blogger,  licenţiat la Facultatea de Sociologie, Bucureşti, proaspăt absolvent a programului de Master de Integrare Europeană  la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti.  Tot la CV-ul său au fost adăugate şi funcţia de consultant principal în Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret sport şi mass-media timp de un an şi 4 luni, Chişinău,  postul de funcţionar administrativ timp de un an şi 3 luni la Capgemini Consulting Romania, Bucureşti.  A fondat şi a prezidat Liga Studenţilor Basarabeni din Bucureşti şi Liga Studenţilor Basarabeni din România între 2009 şi 2011. Din septembrie este colaborator al portalului Arena.md.

Care au fost primele tale acţiuni de voluntariat ?

În mai 2006 participam la protestul împotriva schimbării abuzive a sintagmei de pe frontispiciul liceului Gheorghe Asachi din Chişinău,

Mai jos aveți Rezoluția F.L.A.E.R., adoptată de către semnatari. Evenimentul contează în primul rând din următoarele 2 motive: este pentru prima dată când au fost invitați la o asemenea reuniune toate ONG-urile etnicilor români originari din RM, înființate în statul român de azi; este pentru prima dată când o instituție din RM își asumă sarcina de a-i reuni pe toți liderii asociațiilor din generația actuală, precum și pe fondatorii rețelelor de asociații din țară.

Am încrederea că este un moment de răscruce pentru toți participanții, în egală măsură pentru cei care au fost prezenți, cât și pentru puținii dintre aceștia care nu au reușit să o facă. Dar e abia un nou început, deci avem tot timpul înainte, stimați concetățeni, conaționali, compatrioți, colegi de generație și prieteni.

REZOLUŢIE

Forumul Liderilor de Asociaţii ale Etnicilor Români

(F.L.A.E.R.)

sub egida

Ministerului Tineretului şi Sportului al RM

16 – 18 septembrie 2011

or. Vadul lui Vodă, RM

Având în vedere:

–  necesitatea intensificării cooperării dintre instituţiile din RM şi etnicii români din România;

– deficitul de cărţi în limba română din şcolile şi bibliotecile din RM, precum şi disponibilitatea ministerelor Educaţiei şi Tineretului şi Sportului, prin domnii miniştri

Nu sunt cel mai mare fan al serbărilor de orice fel, iar Ziua Independenţei RM nu face excepţie.

De când ţin minte, cu vreo 3 zile înainte şi cu vreo 3 zile după 27 august al fiecărui an, tendinţele mele de a comunica şi de a mă comunica, se reduc subit. Fac mari eforturi fie şi pentru a scrie aceste rânduri, pentru că orice aş spune despre Independenţa noastră, risc să o dau în bară. Nu cititorii sunt cei de care mă simt ameninţat, ci propria mea conştiinţă, care mă va amenda negreşit imediat ce voi publica aceste rânduri. Fiecare cuvânt, fiecare idee şi fiecare argument îşi au reversul. Desigur, treaba asta e valabilă pentru orice subiect, cu o deosebire marcantă: Independenţa, istoria şi identitatea noastre sunt domeniile de expertiză ale tuturor celor 4 milioane de cetăţeni moldoveni, la care se adaugă nişte milioane de cetăţeni români, ruşi, americani şi Unionali (i.e. UE-işti).

Orice om care alege să se exprime pe marginea subiectului Independenţei, are de ales între 2 posibilităţi: fie să scrie frumos şi non-şalant, astfel încât să emane optimism, euforie

Cunoşteam agenda seminarului cu mult înaintea demarării lucrărilor seminarului, astfel încât nu mă aşteptam la lucruri neobişnuite, ci eram doar bucuros că este vorba despre un eveniment interesant, util şi pe alocuri entuziasmant.

Am început prin a lua cina cu participanţii, dat fiind că întârziasem pentru că mă rămăsesem la birou peste program. Dincolo de râsul gălăgios şi tipic uresesist al unor participanţi, atmosfera era plăcută, dar fără a anunţa mare lucru. A doua zi am dezbătut chestiuni ce ţin de Uniunea Europeană şi Parteneriatul Estic, iar a treia zi am mers la Ministerul Tineretului şi la Primărie. Cei doi lideri, Ion Cebanu şi Dorin Chirtoacă, i-au impresionat pe străini prin discursul lor deschis şi moderat...

Având în vedere că solicitările Primăriei Chişinău, a organizaţiilor de tineret şi a societăţii civile din R. Moldova privind majorarea numărului de locuri pentru studenţii din ţara noastră în universităţile din România au fost satisfăcute, voluntarii din cadrul Ligii Studenţilor Basarabeni din Bucureşti vin să le reamintească absolvenţilor din Republica Moldova, admişi la studii în România, că se află la dispoziţia acestora pentru a oferi în continuare asistenţă şi consultanţă cu privire la procesul de formalizare a şederii lor în România, precum şi la cel de adaptare la noul lor mediul din capitala românilor.

Menţionăm că acţiunea LSB Bucureşti se încadrează în ciclul de activităţi prevăzute în cadrul proiectului naţional Adoptă u...

Liga Studenților Basarabeni din România salută alegerea președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Alianța pentru Integrare Europeană demonstrând prin aceasta că respectă angajamentele asumate în fața alegătorilor, precum și capacitatea de a-și respecta propria agendă, independent de presiunile venite din partea partidului comuniștilor.

Ne exprimăm încrederea că evenimentul de astăzi a pus bazele unei guvernări cu adevărat democratice, capabilă să re-orienteze Republica Moldova pe calea integrării europene, dar și să apropie cât mai mult cetățenii Republicii Moldova de factorii de decizie și resursele statului.

De asemenea, ne exprimăm speranța că procesul ulterior de alegere a președintelui și a numirii prim-ministrului să decurgă fără blocaje, iar c...

Ultimele câteva luni au fost pline de evenimente hotărâtoare pentru noi. Odată ce ne vedeam eliberați de unul, dădea altul buzna. Am început cu alegerile din 5 aprilie. Am continuat cu atacurile asupra propriilor cetățeni, înfăptuite cu multă mândrie ”naționalist-patriotico-moldovenistă” de către criminalii cu experiență – fii ai Moldovei, adică de comuniști. A urmat actul de mare responsabilitate și caracter al Opoziției, pe atunci, când s-au abținut de la a da votul comuniștilor și respectiv, de la a propulsa țara în aceeași mizerie în care plutește cu încurajarea conducerii de când există ea. Marian Lupu se supără pe comuniștii cei răi și își re-construiește propriul nou partid, după chipul și asemănarea lui...

Având în vedere că în data de 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma primelor alegeri libere și democratice de după ocupația sovietică, a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, Liga Studenților Basarabeni din România se declară solidară cu principiile acesteia și vine să felicite toți cetățenii moldoveni cu această ocazie.

Considerăm că adoptarea Declarației a reprezentat un eveniment istoric esențial pentru destinul românilor basarabeni, dar și pentru minoritățile etnice care locuiau în acea perioadă pe teritoriul viitorului stat Republica Moldova.

Actul de independență este cu atât mai important, cu cât, vorbind în numele populației care l-a ales, primul Parlament al RM a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov,...

Sala de concerte House of Blues din LA a găzduit finala concursului internațional Music Mogul, unde tânăra moldoveancă Angelica a interpretat piesa originală “Missing me, Missing you”. Piesa a primit o apreciere foarte buna din partea juriului de specialitate (vezi aici). În acest moment, Angelica este clasată pe locul al II-lea, lucru care o plasează în afara concursului. Menționăm că pentru a câștiga concursul, respectiv pentru a putea beneficia de un contract cu casa de discuri Atlantic Records, interpreții trebuie să acumuleze cel mai mare număr de voturi din partea publicului. Pentru a o susține pe artista din R.Moldova, aveți posibilitatea de a vota pentru ea până Duminică, 23 August, accesând acest link .

Pașii care trebuie parcurși pentru a putea vota:

Presa de orientare democratică din RM a titrat zilele trecute că unul dintre partidele ruseşti din ţara-lor-mamă organizează tabăra de vară “Gvardia 2020” (Garda 2020, n.a.). Circa 1000 de tineri participă începând cu 3 august la lucrările acţiunii prin intermediul căreia partidul politic respective îşi propune să creeze cadrul necesar pentru crearea unei platforme ideologice a organizaţiei “Garda tânără a Rusiei unite”. Pe lângă moldoveni, în localitatea Nikolskoe din Ucraina vor fi prezenţi şi tineri din Abhazia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Osetia de sud, Kîrghizia.

Motto: Obişnuinţa publicului survine în urma unui lung şir de tatonări, scursuri, manifestări şi atacuri psihologice prin intermediul media, discursurilor publice, şi a zvonisticii...